Chiar și atunci când pierde lamentabil, Gică Hagi păstrează ceva din farmecul electric al unui campion. Și mai că te-aștepți să fie așteptat cu flori la aeroport și să defileze prin Ovidiu într-un autocar decapotabil, cu băieții la bustul gol sorbind o bere și cu el însuși vorbind despre cum s-a muncit și cum nu s-a legat jocul.
Gică Hagi nu are cum să nu producă bucurie, performanță și orizont sportiv pentru că echipa sa este, oricând, una câștigătoare. Iar dacă pierde, inevitabilă statistică, toată suflarea microbiștilor știe că acolo s-au petrecut procese fotbalistice și economice corecte.
Deși istoria contrafactuală nu ne ajută defel, stăm și ne gândim cum ar fi arătat Farul Constanța dacă Gică Hagi ar fi avut parte de toată echipa pe care el a creat-o. De toți jucătorii pe care i-a inventat și care acum se bronzează la dolari saudiți sau prin Europa cuprinsă de caniculă. Nu are rost să facem echipa posibilă pe care Hagi ar fi propus-o împotriva șerifilor separatiști dacă nu ar fi fost nevoit să vândă pentru a supraviețui. O știe el, o intuim și noi. Literația financiară a unui mare sportiv este la aceleași cote ca știința sa cu stângul.
O bază construită de la zero din salariul de machidon chibzuit, jucători adunați din praful și corupția orășelelor pentru a fi transformați în campioni, pensionari puși la perfuzii și motivați cu minte sunt câteva din axele de discurs ale oricărui consumator de Liga1. Și ale oricărui amator de statistică economică și financiară.
În țara care și-a asigurat din nou laurii ultimului loc în literație financiară (vezi eurobarometrul), Gică Hagi a demonstrat și că se pricepe la bani. Că vrea să creeze un Ajax de România care să producă jucători pe bandă pentru bogătași. Cumpără ieftin, investește în academie, insistă pentru școală și limbi străine, vinde rapid cât este pe creștere pentru a asigura un flux financiar.
Plus că muncește ca un nebun și nu concepe să iasă pe minus.
În condițiile în care toate clasamentele relevante în UE ne pun pe ultimul loc, la mare luptă cu Stoichkov, ar trebui să avem mai mare grijă de cei care fac lucrurile corect economic. Și paradoxal, după câteva generații, Gică Hagi începe să ne încânte și cu dreptul. Cu dreptul de a fi apreciat pentru o economie sănătoasă și câștigătoare, chiar și atunci când poartă tricoul unei echipe care mai pierde câte un meci.
P.S. Astăzi, GicăHagi-ul profesiilor liberale din România sunt lucrătorii din IT. Haideți să nu îi faultăm cu eliminarea facilităților fiscale. Pentru că altfel ne vom întreba de ce pierdem toate meciurile la scor de neprezentare.
