Exemplul polonez. Îl va urma România în 2024, anul alegerilor?
Cu un an înainte de alegerile din 2024, scena politică din România pare mai agitată ca oricând. Calculele principalelor partide politice nu sunt nici pe departe tranșate, iar miza alegerilor de anul viitor va influența radical deciziile politice în lunile următoare. Sub presiunea unei guvernări complicate, marcată de dificultăți fiscale și implementarea PNRR, PSD și PNL par să fie în căutarea unei formule câștigătoare pentru alegerile care urmează. Importanța alegerilor din România este cu atât mai mare cu cât, geopolitic, războiul din Ucraina impune necesitatea asigurării unei stabilități politice regionale. Mai mult decât atât, în contextul intensificării mișcărilor extremiste și naționaliste la nivel european, Uniunea Europeană va avea nevoie de guverne și lideri politici care să sprijine și să consolideze comunitatea europeană.
Recentele alegeri din Polonia pot fi percepute ca un imbold pentru consolidarea democrațiilor regionale. Partidul fostului președinte al Consiliului European și prim-ministru al Poloniei, Donald Tusk, a produs marea surpriză a alegerilor, reușind să aibă prima șansă de a forma guvernul. Partidul lui Tusk, Platforma Civică, nu a câștigat alegerile, dar, printr-o coaliție de alte două partide mai mici, va reuși să se impună în fața Partidului Dreptate și Justiție (PiS), partidul care s-a aflat la guvernare în ultimii ani și care, nu de puține ori, a fost acuzat de încălcarea principiilor statului de drept la nivel european. Dacă va fi sau nu Polonia un exemplu pentru alte state din regiune rămâne de văzut, dar anul viitor va fi unul foarte important și la nivel european, alegerile din iunie 2024 fiind cele care vor decide soarta politicii europene pentru următorii ani, într-un context politic foarte complicat.
În România, după 20 de ani, alegerile pentru Parlamentul European, pentru primării și consilii locale și județene, pentru Parlament, dar și cele două tururi prezidențiale sunt organizate în același an. Ultima dată când toate alegerile au avut loc în același timp, cu excepția celor europarlamentare, a fost în anul 2004, când cursa electorală i-a avut în prim plan pe cei doi prezidențiabili de la acea vreme, Traian Băsescu și Adrian Năstase, acest lucru fiind influențat de comasarea alegerilor parlamentare cu cele prezidențiale. A fost o campanie a tandemurilor președinte-premier, în contextul în care scena politică era dominată de partidele de lider.
Ținând cont de această concentrare a alegerilor în 2024, partidele care formează coaliția de guvernare au pe masă mai multe variante de calcul, însă un lucru este previzibil, acela că nu va putea niciunul dintre aceste partide să formeze o majoritate pe cont propriu. Astfel, partidele testează mai multe variante, inclusiv aceea de a merge pe liste comune în alegeri, un scenariu care se anunță dificil de implementat, mai ales la nivelul organizațiilor locale. Un alt scenariu este bazat pe formarea unei coaliții post electorale, și astfel să formeze încă o dată guvernul. Și nici varianta unei regrupări de ultim moment după alegerile europarlamentare nu este deloc exclusă, mai ales dacă luăm în considerare că profilarea unui candidat pentru alegerile prezidențiale este, de fapt, cheia întregului an electoral 2024.
Două sondaje recent publicate de CURS și INSCOP ne arată poza politică a momentului. Partidele care formează actuala coaliția de guvernare reușesc, la limită, să treacă peste pragul de 50% din voturi, necesar pentru a forma o majoritate în 2024 și, astfel, de a forma guvernul. Dar o majoritate fragilă va fi vulnerabilă, astfel că este nevoie de un capital politic mai mare pentru a asigura stabilitatea guvernării. Prin urmare, coalizarea cu alte partide mai mici, așa cum este UDMR, este și ea posibilă sau chiar necesară pentru formarea guvernului.
Aflate pe un trend descendent, cele două partide ale coaliției au în față un an complicat, în care trebuie, pe de o parte, să guverneze într-un moment dificil economic, pe de altă parte, să contracareze ascensiunea AUR. AUR va miza în campanie pe un puternic curent naționalist, anti-european, făcând apel la nemulțumirea unei anumite părți a populației cu privire la politica dusă de partidele tradiționale în ultimii 30 de ani. În schimb, partidele tradiționale vor avea nevoie de un proiect politic mult mai complex pentru a câștiga alegerile și pentru a răspunde așteptărilor votanților lor. Nu vor renunța nici acestea la discursul populist, dar va fi mai degrabă concentrat pe protecționism economic și pe măsurile cu un puternic impact social.
Startul neoficial al campaniei electorale pentru prezidențiale pare să fi fost deja dat prin vizitele externe din Israel și Ucraina ale premierului Marcel Ciolacu. Profilarea actualului prim-ministru pentru o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale este în plină evoluție, iar acțiunile sale de politică externă din ultimele zile par să confirme această ipoteză. Însă este devreme pentru a avea certitudini, mai ales dacă ne uităm chiar la alegerile din 2004, când o schimbare a candidaților a avut loc chiar înainte de alegeri.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Alegerile europarlamentare în România sunt cele care vor deschide lungul an electoral 2024. Va fi primul test pe care partidele trebuie să îl treacă, dar, în același timp, va arăta și trendul anului pentru alegerile din toamna-iarna anului 2024, moment în care partidele își vor adapta strategia pentru următoarele cicluri electorale.
Partidele din România ar trebui să se uite cu mai multă atenție la ce s-a petrecut și în Polonia. Cu un guvern care a încercat prin toate pârghiile să se mențină la putere, cu o campanie electorală murdară, tot nu a reușit să păstreze puterea. Unii analiști consideră că succesul partidului lui Donald Tusk s-a datorat strategiei opoziției de a candida independent, nu cum s-a întâmplat în Ungaria, unde partidele au format un bloc comun. Apoi succesul lui Tusk s-a datorat ratei uriașe de participare, de 73%, un record istoric pentru polonezi, și faptul că tinerii au ieșit la vot și au înțeles miza alegerilor. Rămâne de văzut dacă și politicienii de la noi vor înțelege miza alegerilor și vor propune programe concrete, în legătură directă cu problemele oamenilor sau vor prefera varianta răului celui mai mic sau a soluției imorale, varianta 2024, oricare ar fi aceasta.
