În urmă cu circa șapte luni de zile, pe data de 14 iunie 2023, atunci când am primit avizul pozitiv pentru portofoliul de ministru al Energiei, am vorbit în fața comisiilor de specialitate reunite ale Parlamentului despre trilema căreia trebuie să-i facă față România din punct de vedere energetic, a cărei soluționare ar trebui să reprezinte dezideratul oricărui politician care se încumetă să ocupe această funcție atât de importantă pentru bunul mers al vieții noastre.
Deși Dicționarul Explicativ al limbii Române (DEX) ne sugerează că o trilemă reprezintă ”o situație care pune trei alternative, dintre care trebuie aleasă numai una”, în cazul sistemului energetic, nicio țară nu-și permite să ignore vreuna dintre aceste trei alternative. În actualul context geopolitic, energia României trebuie să fie nu doar sigură, din perspectiva securității energetice pentru cetățenii, instituțiile sociale și firmele sale, dar și verde, din perspectiva energiei curate și nepoluante, și în același timp, competitivă, având un preț al energiei cât mai redus, ceea ce înseamnă o poziție competitivă mai bună pentru produsele și serviciile sale, mai ales pentru cele energointensive. Dacă ar fi să avem o ordine de priorități, aceasta nu ar putea fi decât astfel: România sigură, România competitivă, România verde.
Atunci când am acceptat această funcție, am știut că lucrurile nu vor fi simple. Că trilema energetică nu poate fi rezolvată nicăieri în lume peste noapte, oricâte eforturi ai depune tu sau oamenii care lucrează cu tine în echipa și în ministerul tău. Că nu există nicio baghetă magică care să ne ajute să facem instantaneu proiectele pe care sistemul energetic național le așteaptă de decenii. Că unele lucruri de care ne apucăm le facem nu numai pentru generația noastră, dar mai ales pentru generațiile viitoare. Sau, cum spune o vorbă înțeleaptă, ”unele semințe pe care le plantăm vor da naștere unor copaci la umbra cărora poate nu vom fi noi cei care ne vom odihni, ci copiii copiilor noștri”.
Acesta este gândul pe care l-am avut când am pornit la drum, la Ministerul Energiei, că Nicolae Iorga avea mare dreptate: „Înțelepciunea vieții este simplă: fă ca pe unde ai trecut tu să fie mai bine ca înainte”. E atât de simplu de conceput și totuși atât de complicat de realizat.
Să nu vă închipuiți că activitatea unui ministru se desfășoară doar sub auspiciul unor zile însorite, pline de realizări. Sunt destule zile în care poți să te întrebi dacă merită sacrificiul: orele lungi, nopțile petrecute la birou, frustrarea luptelor cu morile de vânt din malaxorul unei birocrații adesea copleșitoare sau absurde. Cine crede că e suficient să ai bune intenții, greșește, e nevoie de mult mai mult pentru a livra rezultate. E nevoie de nervi tari, de anduranță, de o doză de idealism sau poate de nebunie.
Suntem conștienți că sunt multe lucruri în activitatea noastră care pot fi îmbunătățite. Că uneori mai facem greșeli, sau că este posibil ca nu toate deciziile pe care le luăm, la un moment dat, să fie cele mai bune. Acesta este și motivul pentru care ne place nu numai să ne recunoaștem singuri neajunsurile, dar și să fim receptivi la sugestiile venite din afara ministerului. În acest mod am privit și analizat raportul recent al Curții de Conturi, în urma unei misiuni de audit realizată în cadrul ministerului, intitulat ”Energia din surse regenerabile și contribuția la asigurarea independenței energetice”. Consider util acest raport pentru îmbunătățirea activității noastre de elaborare de programe și planuri energetice, inclusiv de programe de investiții pentru punerea în funcțiune de noi capacități de producere de energie electrică.
O lectură atentă a celor 55 de pagini ale raportului Curții de Conturi despre situația energiei nu ar fi putut trece cu vederea și omite să menționeze că, raportul analizat se bazează pe date aferente unei perioade care a început să curgă în urmă cu șapte ani de zile, respectiv în 2017 și că evaluarea se oprește înainte de mandatul meu, la nivelul anului 2022. Astfel, fotografia realizată de specialiștii Curții de Conturi omite să observe însuși contextul (nefavorabil) ce a definit în mod substanțial perioada auditată, dat de declanșarea și apoi continuarea războiului din Ucraina și de sancțiunile impuse Federației Ruse de Uniunea Europeană, aspecte care au necesitat eforturi constante și considerabile în vederea reducerii dependenţei economiei naţionale de importul de gaze naturale.
Ministerul Energiei a comunicat punctul său de vedere Curții de Conturi raportat la concluziile formulate, arătând că o serie de concluzii formulate ca urmare a auditului, cum ar fi ,,începând cu anul 2019, România a devenit importator net de energie” și-au diluat mult din valabilitate la momentul actual, astfel cum rezultă din datele comunicate de Institutul Național de Statistică și constatările Comisiei Naționale de Prognoză. Astfel, la nivelul lunii decembrie 2023, datele INS aferente anului 2023, comparate cu aceleași date aferente anului 2022, arată că exportul de energie electrică a fost de 9439,3 milioane kWh, în creștere cu 3751,2 milioane kWh.
Deosebit de relevante sunt și constatările, mai descriptive, ale Comisiei Naționale de Prognoză, respectiv:
- creşterea producţiei interne de resurse de energie primară în primul trimestru din 2023 s-a materializat ca urmare a majorării producţiei de gaze naturale cu 7,2%, această categorie asigurând astfel 41,4% din totalul producţiei de resurse energetice;
- după parcursul nefavorabil din 2022, producția de energie hidroelectrică, eoliană, solară, căldură nucleară a crescut cu 7,9% în primul trimestru din 2023, ca urmare a ameliorării condițiilor climatice și a rezervelor de apă. Tendinţa s-a păstrat şi în luna aprilie când avansul a ajuns la 13,7%. În acest context, importul de energie hidroelectrică, eoliană, solară, căldură nucleară s-a diminuat cu 20,6% în primele trei luni şi cu 10,6% în aprilie;
- referitor la balanţa energiei electrice, în primul trimestru din 2023 resursele de energie electrică au crescut cu 2,1% comparativ cu perioada similară din anul anterior, pe fondul majorării producției interne cu 5,4%, în timp ce importul de energie electrică s-a redus cu 20,5% pe fondul diminuării consumului final. În luna aprilie a avut loc o accelerare a producţiei de energie electrică datorată în exclusivitate creşterii cu aproape 60% a energiei produse în hidrocentrale. Importul a continuat tendinţa descendentă, dar într-o dinamică atenuată (-10,8%).
- exportul de energie electrică s-a dublat în primul trimestru din 2023, aceasta fiind de 1,8 ori mai mare decât importul, ceea ce înseamnă că în această perioadă România a fost un exportator net (+1428 milioane kWh), inversându-se astfel tendinţa din ultimii cinci ani. De altfel, exporturile de energie electrică din perioada ianuarie - martie 2023 au fost cele mai ridicate din ultimii 15 ani, compensând cererea internă redusă.”
Mai mult, nu mai departe de luna decembrie a anului 2023, un alt articol publicat de Redacția Digi Economic, bazat însă pe date statistice ale Eurostat, indică faptul că România se află în primele zece state din UE care au o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, cităm: ,,în rândul statelor membre UE, cea mai ridicată pondere a surselor de energie regenerabilă în consumul brut de electricitate în 2022 se înregistra în Suedia (66%), Finlanda (47,9%), Letonia (43,3%), Danemarca (41,6%), Estonia (38,5%), Portugalia (34,7%), Austria (33,8%), Lituania (29,6%), Croaţia (29,35%) şi România (24,14%)”.
Nu pot fi, însă, de acord cu o serie dintre sentințele pe care le-au dat unii reprezentanți ai mass-media, după parcurgerea acestui raport, de tipul ”avem în Guvernul României nu un Minister al Energiei, ci unul al Lipsei de Energie. Sau al Apatiei” sau ”Curtea de Conturi acuză dezastrul din energie”. Considerăm că aceste concluzii sunt nu numai departe de adevăr, dar și nedrepte față de munca depusă de mine și de colegii din minister.
Motiv pentru care, în spiritul transparenței, al responsabilității și al respectului față de toți cei care sunt interesați de bunul mers al sistemului nostru energetic, mă simt dator să demontez toate aceste acuze nefondate prin ceea ce am făcut în cele șapte luni de mandat la Ministerul Energiei.
Așadar:
1. Am păstrat prețurile la energie electrică și gaze plafonate pentru toți românii. Guvernul și-a asumat păstrarea schemei de compensare-plafonare, cu toate costurile aferente, ținând cont că toate companiile din energie au contribuit la bugetul de stat cu peste 40 de miliarde de lei. Schema asigură protecția românilor și stabilitatea sistemelor de facturare și management clienți pentru companiile din furnizare, care oricum au o problemă de cash-flow. De aceea a fost important să avem prins în bugetul pe 2024 un miliard de lei pentru schema de plafonare-compensare, care va fi alimentată și pe parcursul anului 2024 din fondul de tranziție energetică.
Unul din cele mai importante obiective asumate de mine este asigurarea unui preț corect pe facturile românilor și firmelor românești. Am reușit să deblocăm plăți de peste trei miliarde de lei pentru companiile din furnizare, inclusiv printr-o ordonanță de urgență pentru alocarea fondurilor din taxa de solidaritate către aceste compensări. Ca să știe tot românul: diferența dintre prețul energiei electrice și gazelor naturale și ceea ce consumatorii plătesc în fiecare lună este suportată de furnizori, care ulterior vin cu facturile la validare la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și către Ministerul Energiei pentru clienți non-casnici, respectiv către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru clienții casnici. Pentru ca 5 milioane de gospodării să plătească doar 35 de lei factura la curent din vârful crizei energetice și până astăzi, statul român trebuie să facă un efort și să plătească aceste diferențe, față de prețul din piață, către companiile din furnizare. Pe datele Eurostat, luând în calcul prețurile plafonate, nu cele din contracte, ci efectiv cele plătite de consumatori, România are al patrulea cel mai ieftin gaz din UE, iar la energie electrică este undeva la jumătatea clasamentului.
2. Am asigurat stocurile necesare pentru sezonul rece. În prezent, avem gaze în depozite la un nivel de circa 77%, diferența față de aceeași perioadă a anului trecut fiind de peste 118 milioane metri cubi. De asemenea, gradul de umplere a lacurilor energetice este în jurul valorii de 73%, un nivel bun pentru o producție optimă de energie din surse hidro. Iar dacă se importă anumite cantități de gaz în unele zile, nu este pentru că nu avem suficient în depozite și din producția zilnică, ci pentru că pur și simplu furnizorii sunt companii comerciale și aleg varianta cea mai ieftină. Importurile pot fi mai ieftine decât extragerea gazului din depozite.
3. Am accelerat investițiile din fonduri europene. Prioritatea zero de la începutul mandatului meu a fost asigurarea finanțărilor pentru investiții în sectorul energetic, în special din PNRR și din Fondul pentru Modernizare. Atragerea investițiilor este vitală pentru asigurarea securității și independenței energetice a României și pentru un preț corect la factură. Este încă un pas în dezvoltarea unei economii bazate pe sustenabilitate, energie verde, regenerabilă și curată. Avem aproape 18 miliarde de euro la dispoziție pe care suntem obligați să îi punem la treabă (pe PNRR - 1,6 miliarde euro și 16 miliarde euro din Fondul pentru Modernizare).
În numai câteva luni de mandat, am deblocat jaloanele din PNRR restante, cel privitor la centralele pe gaz cu ciclu combinat și producția de hidrogen. Ambele sunt acum rezolvate, așteptăm auditul final. Al doilea apel este prima schemă de ajutor de stat din Uniunea Europeană pentru sprijinirea producției de hidrogen și poziționează România printre liderii acestui domeniu de vârf al viitorului. Valoarea totală a proiectelor finanțate depășește 1,2 miliarde lei. Evaluările au fost efectuate de către experții Băncii Europene de Investiții (BEI) și ai ministerului.
Am accelerat și investiția 1 din PNRR, producția de energie regenerabilă, solar și eolian, pentru care acum șapte luni nu fusese semnat niciun contract și pentru care am finanțat proiecte în valoare totală de peste 8 miliarde de lei, cu o putere instalată de peste 1700MW. De aceea am plecat împreună cu peste 50 de colegi la ora 4 dimineața în ultima zi lucrătoare a anului. Nu pentru că am fi îngrășat porcul în ajun, ci pentru că omenește efectiv nu se putea face mai mult în câteva luni de mandat și era ultima zi în care se mai puteau semna contracte.
Totodată, în contextul modificării PNRR și al adăugării unui nou capitol, Repower EU, în cadrul negocierilor ce au avut loc cu serviciile Comisiei Europene, ce au pornit de la constatarea tuturor părților avizate a contextului nefavorabil marcat de declanșarea și apoi continuarea războiului din Ucraina și de sancțiunile impuse Federației Ruse de Uniunea Europeană, Ministerul Energiei a reușit să justifice existența condițiilor obiective ce au determinat întârzieri în implementarea proiectelor aferente sprijinirii investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară, și pe cale de consecință să obțină decalarea termenului de finalizare a implementării acestora cu șase luni de zile.
Pe Fondul pentru Modernizare (FM) s-au semnat contracte nerambursabile în valoare de peste 6 miliarde de euro, inclusiv pentru modernizarea sistemelor de distribuția a energiei electrice și preluarea unui număr mai mare de prosumatori. Alte apeluri de mare interes pentru noi sunt cele pentru autorități publice pentru autoconsum prin producția de energie solară și eoliană (apel deja lansat și aflat în evaluare), dar și apelurile pentru sistemele de termoficare (producție de agent termic și reabilitare rețea), care vor fi lansate în prima parte a acestui an. În martie vom pune la bătaie încă un miliard de euro, granturi pentru autoconsum și producție energie electrică din surse regenerabile, pentru companii private. Astfel, cei care nu au prins finanțare pe investiția 1 din PNRR au o nouă mare șansă să beneficieze de sprijin pentru proiectele lor. Tot anul acesta, vom lansa și alte programe din FM, inclusiv pe stocare și biomasă, și vom putea pune la bătaie încă 1,5 miliarde euro. Plus încă 3 miliarde de euro pentru licitațiile pentru contractele pentru diferență (CfD), un nou mecanism de sprijinire a investițiilor în parcuri solare și eoliene prin fixarea unui preț garantat pentru 15 ani.
4. Am relansat și/sau accelerat marile proiecte din domeniul energetic: programul nuclear civil românesc (retehnologizarea unității 1, construcția unităților 3 și 4, reactoarele modulare de mici dimensiuni – SMR, program care va livra până în 2032 puteri instalate de încă 1400MW prin noile reactoare 3 și 4 de la Cernavodă, plus reactoarele modulare de mici dimensiuni - 6 module planificate de câte 77MW), Tarnița-Lăpuștești (prima hidrocentrală cu acumulare prin pompaj de până la 1GW), interconectorul de înaltă tensiune prin curent continuu de la Marea Neagră la granița de Vest (care va contribui atât la echilibrarea sistemului energetic național, cât și la potențialul de pol energetic al României în întreaga regiune), finalizarea investiției în centrala pe gaz de la Iernut, programată pentru decembrie 2024, investiția privată de la Mintia, un proiect privat de peste 1 miliard de euro, care promite să devină, cu 1700MW putere instalată, cea mai mare centrală pe gaz din Europa, centralele pe gaz de la Ișalnița și Turceni (1350MW în total), plus exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep, care vor transforma România, din 2027, în producătorul numărul 1 din Uniunea Europeană și vor dubla efectiv producția națională de gaze naturale. Suntem conștienți că fără creșterea producției de energie și modernizarea sistemului energetic, nu avem nicio șansă să rezolvăm problema trilemei energetice.
Am finalizat în timp record programul Electric Up 1 și ne pregătim intens de Electric Up 2, cu un buget de 800 milioane lei pentru IMM-urile românești. A fost încheiată etapa de implementare a proiectelor din programul Electric Up 1 pentru antreprenorii care au investit în panouri fotovoltaice și în stații de încărcare a mașinilor electrice. Au fost implementate peste 1500 de proiecte cu o valoare totală de aproape 480 milioane lei. Pentru Electric Up 2, vom mări capacitatea instalată și vom îmbunătăți substanțial condițiile de finanțare, venind în sprijinul nevoilor operatorilor economici.
Am finalizat cu succes listarea Hidroelectrica, cea mai de succes listare din lume în acest moment, în ultimul an. Listarea la bursă creează numeroase oportunități pentru companie, una dintre cele mai semnificative fiind aceea de a atrage capital suplimentar și de a finanța investiții în extinderea și modernizarea activelor sale. Ne bazăm pe Hidroelectrica pentru dezvoltarea infrastructurii energetice a României și pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili. Și ne bazăm pe românii care investesc pe Bursa de Valori București.
Am reușit să menținem pe linia de plutire mineritul românesc. Am operaționalizat noul Complex Energetic Valea Jiului (CEVJ), protejând cele peste 2.000 de locuri de muncă și asigurând resursele pentru punerea în siguranță a celor patru mine aflate în exploatare (Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan), respectiv pentru noi proiecte (exploatare cuarț, 2 microhidrocentrale, un nou grup pe gaz, folosirea biocarbonului în Termocentrala Paroșeni, parcuri solare). La Gorj, unde avem 10.000 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia (CEO), ne-am asumat un calendar accelerat pentru decarbonizare. Am găsit deschidere la Bruxelles pentru un dialog tehnic, axat pe nevoia asigurării stabilității sistemului energetic național. Așteptăm anul viitor studiul de adecvanță al Transelectrica și datele concrete pentru a putea prelungi exploatarea și valorificarea lignitului până la punerea în funcțiune a termocentralelor pe gaz de la Ișalnița și Turceni.
5. Am restartat cadrul strategic al politicilor publice în sectorul energetic. Am finalizat prima variantă a PNIESC și am lansat Consiliul Onorific, în pregătirea Strategiei Naționale Energetice. România nu are, din păcate, la acest moment, o strategie energetică aprobată. Au fost mai multe încercări, din 2016 până în prezent, pentru a da României o asemenea strategie, un asemenea document de viziune. Am constituit un Consiliu onorific, reunind unii dintre cei mai buni specialişti în sectorul energetic românesc şi am avut discuții cu Banca Mondială. Vom beneficia de sprijinul experţilor Băncii pentru acest demers şi ne-am propus un calendar foarte ambiţios în care, în prima parte a acestui an, să avem o versiune finală a acestei strategii. Va fi o strategie suplă, mai degrabă un document de viziune, fără o listă de proiecte, pentru că atunci când incluzi lista de proiecte trebuie să treci prin acea evaluare de mediu îndelungată, complicată.
Prima versiune a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) a fost transmisă Comisiei Europene, toamna trecută, România încercând astfel să recupereze o serie de întârzieri care existau în momentul în care am preluat mandatul de ministru. Pe scurt, PNIESC-ul evidențiază faptul că energia verde are un rol important, pentru că ea contribuie într-adevăr la procesul de decarbonizare a sectorului energetic și a economiei româneşti. Ea trebuie însă complementată sau pusă în valoare de capacităţi de stocare şi, bineînţeles, de producţie în bandă. Strategia Energetică va trebui să fie pe deplin corelată cu Planul Naţional Integrat care va fi adoptat ulterior, până în vară, aşa cum ne solicită Comisia Europeană.
Nu în ultimul rând, suntem cu proiectul de lege pentru energie eoliană offshore în Parlamentul României, după ce am reușit adoptarea lui în guvern. Un proiect complex, cu peste 30 de avize și puncte de vedere, elaborat cu sprijinul Departamentului de Stat din SUA și al altor guverne care sunt avansate în proiectele de tip eolian offshore, cum ar fi Olanda. La 1 martie avem toate șansele să avem o lege pentru energie eoliană în România, iar în 2023 putem genera pentru prima dată energie electrică în largul Mării Negre.
Acesta este un scurt bilanț al acestor șapte luni de mandat. Nu este exhaustiv, sunt multe alte teme abordate, pentru care rezultatele vor veni în timp (proiectele hidroenergetice începute înainte de 1989 și accelerate/deblocate, proiectele pentru combaterea sărăciei energetice extreme, proiectului unui nou CET în București, Titan Power, care va începe curând, recuperarea ciclului nuclear integrat pentru Nuclearelectrica și posibilitatea restartării producției de apă grea în România, cu sprijin canadian etc.). E mult, e puțin? Fiecare decide, aceasta este frumusețea democrației.
Pentru mine, testul suprem este testul oglinzii. „Dialogul” sincer cu mine însumi: am făcut tot ceea ce a fost omenește posibil și a depins de mine să las în urmă o Românie mai bună? Răspunsul îl dau în fiecare dimineață și în fiecare seară, când pun capul pe pernă. Și nu doar eu, ci toată echipa de la Ministerul Energiei, care mi-a demonstrat că există suficient de mulți oameni care iubesc România și, de lucrează la stat, nu stau deloc. Voi crede până la ultima respirație în viitorul României și în România Viitorului, pentru că am încredere în națiunea română. Și pentru asta merită tot
