În contextul unei epidemii de cezariene ce a caracterizat asistența la naștere din România ultimilor ani, a apărut, pe bună dreptate, o creștere a numărului pacientelor care își doresc naștere naturală. Unele dintre acestea după ce au născut deja prin operație cezariană (una sau mai multe astfel de operații).
Nașterea în uter cicatricial (NVDC — nașterea vaginală după cezariană) este justificată și acceptată în practica obstetricală cu respectarea anumitor condiții.
Ratele de succes sunt de până la 75%, potrivit raportărilor din UK. În experiența mea, este rezonabil să vorbim de 60%.
Este nevoie de o selecție riguroasă a cazurilor care se pretează pentru NVDC. Sunt de menționat două aspecte obligatorii ce trebuie îndeplinite în timpul travaliu: monitorizare fetală continuă (dat fiind că semne incipiente de suferință fetală pot indica ruptură uterină iminentă) și posibilitatea de a efectua în timp foarte scurt o cezariană de urgență (sub 10 minute).
Fără să ai aceste două condiții îndeplinite este riscant și neprofesional să încerci o naștere naturală în uter cicatricial.
În situația nașterii vaginale după două sau mai multe cezariene este posibilă, însă criteriile de selectare sunt mult mai riguroase și necesită nu numai experiență, dar și o colaborare mai eficientă între parturientă și doctor.
Personal nu susțin nașterea naturală după două sau mai multe nașteri prin cezariană, deși în cazuri foarte bine selecționate o practic.
Există mai multe tipuri de operație cezariană
În paralel cu operația cezariană clasică, în Europa si SUA a apărut așa-zisa tehnică Misgav-Ladach sau “Tehnica de la Ierusalim”, la fel de cunoscută și sub denumirea de “Tehnica lui Cohen”, folosită pentru prima oară in spitalul Misgav-Ladach din Ierusalim. Personal, am preluat această tehnică pe timpul șederii mele în Germania.
Tehnica presupune folosirea minimă a obiectelor tăietoare (foarfece, bisturiu), iar printre avantajele majore se numără evitarea secționării mușchilor, durata extrem de mică până la extragerea copilului (1-3 minute) și cantitatea minimă de sânge pierdut. Pe lângă rapiditate și cheltuieli minime de material, tehnica lui Cohen oferă o evoluție post-operatorie mult accelerată, cu posibilitatea mobilizării după 12 ore și cu nevoie de terapie antialgică mult redusă.
Dezavantajul principal este că această tehnică nu este ușor de învățat. Așadar nu sunt mulți medicii care și-au însușit-o. Desigur, la capitolul minusuri, se mai poate vorbi și de o eventuală dificultate a adaptării copilului in condițiile în care lucrurile se petrec atât de repede. Există, în acest moment, încercări de a mima nașterea naturală în cadrul operațiilor cezariene prin încetinirea extragerii copilului, dar avantajele concrete nu sunt încă bine studiate.
Există o tendință în rândul femeilor însărcinate din România, mai mult ca în țările occidentale, către o atitudine fie hiper-medicalizată față de naștere, încurajată într-o oarecare măsură de medicii obstetricieni, fie către o atitudine ultra-naturistă, chiar și la paciente cu risc obstetrical, de exemplu, care refuză monitorizare medicală sau intervenția medicului în timpul nașterii. Din punctul meu de vedere ambele atitudini sunt în defavoarea copilului și îmi sfătuiesc întotdeauna pacientele către o atitudine rațională, bazată pe particularitățile fiecărei sarcini în parte. Dreptul femeii de a naște așa cum își dorește este un drept fundamental ce trebuie respectat, însă deciziile acestora trebuie să țină cont de condițiile medicale, riscuri etc.
Titlul și subilinerile aparțin editorului (contact: laura.stefanut@digi24.ro)
De la același autor:
Mamografiile: recomandate sau nu femeilor?
Virusul Zika explicat
Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea pe Facebook
