„Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român”. Acestea sunt cuvintele ce marchează debutul unui mandat de demnitar și, totodată, acesta devine principalul mesaj al unei misiuni publice pe care ești obligat să ți-o asumi cu loialitate, dedicare și deschidere față de comunitățile pe care le deservești.
Mie, personal, în calitate de deputată în Parlamentul României, aceste cuvinte îmi călăuzesc pașii ca demnitar. Propășirea spirituală și materială a poporului român nu poate să fie considerată, de către posesorii de poziții decizionale, o simplă lozincă. Încărcătura acestei puternice afirmații necesită o valorificare pe măsură, prin acțiuni, politici și inițiative legislative demne de amploarea mandatului.
Mi-am însumat întru totul această valență a mandatului meu. La baza ei stau experiența mea personală, dar și convingerile puternice pe care mi le-am asumat odată cu preluarea mandatului. Pe aceste premise mi-am clădit și proiectul de lege vizând decontarea procedurii de fertilizare în vitro pentru cuplurile diagnosticate cu infertilitate. Dacă la început de secol XXI, în România, cazurile de infertilitate afectau 1 din 10 cupluri, în prezent s-a ajuns la o rată dublă, alarmantă, de 1 din 5.
Infertilitatea se numără printre problemele majore ce stau la baza declinului demografic. Nenumărate tinere cupluri sunt determinate să depună eforturi semnificative pentru a gestiona acest diagnostic, însă resursele le lipsesc. Cunosc bine situația acestora: m-am aflat în poziția lor. Procedura de fertilizare îmi lăsa buzunarul gol, iar eu eram la început de drum.
Am lăsat orgoliile politice deoparte. Pentru reușita unui astfel de proiect, renunț la meritele exclusive fără nicio ezitare și sunt dispusă, fără echivoc, spre compromis. Tocmai de aceea, le-am invitat pe doamnele Alina Gorghiu și Gabriela Firea, lidere influente în partidele în care activează, să se alăture cauzei acestui proiect, în calitate de co-inițiatoare.
Pentru o asemenea cauză, câștigul politic poate să mai aștepte. Cel puțin asta credeam eu, neputându-mi închipui un alt scenariu. Până la urmă, sprijinul guvernamental dedicat tinerelor familii reprezintă o acțiune vitală pentru solidificarea securității naționale. Iată, însă, că șocul mi-a fost pe măsură: proiectul a fost respins la Senat și zace blocat în sertarele Comisiei juridice din Camera Deputaților de câteva luni bune deja.
Evident, orice voce rațională se întreabă de ce un astfel de proiect dispune de o asemenea soartă. Răspunsul e simplu: pentru că, din păcate, ne confruntăm cu o clasă politică imatură, nedispusă să renunțe la interesele de etapă pentru cauze mai largi. Ideea a fost preluată la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, care promitea la acel moment, prin februarie 2022, că va lansa un program național de decontare, până în 5 000 de lei, a 10 000 de proceduri de fertilizare în vitro. Între timp, numărul s-a redus la 5 000 și a ajuns, de curând, la lansarea oficială a demersului, la 2 500 de proceduri pe care ministerul promite să le deconteze. Promite, da, pentru că nici măcar pentru cele 2500 nu au lansat normele.
Unde e problema? Până la urmă, se încearcă o soluție, ați putea spune. Nu, problema mea nu e că și-a asumat ideea mea legislativă. Problema e modalitatea politicianistă expirată de a îndeplini acest demers. M-aș fi bucurat din suflet să rezolve problema automat, nu am nevoie de credite. Un asemenea fenomen, însă, nu îl stopezi prin gesturi populiste. Voi enumera în cele ce urmează, pe scurt, lacunele inițiativei Ministerului Familiei.
Problema stă astfel: 2500 de proceduri nu satisfac nici măcar nevoia existentă la nivelul unui oraș precum Constanța. Va fi o loterie, un concurs de cine se trezește mai devreme. Așa se pune problema într-o societate, chipurile, determinată să se facă bine? În plus, plafonul stabilit nu acoperă procedura în integralitate, în unele cazuri nici măcar la un nivel satisfăcător. Sacrificând o măsură bună pe post de praf în ochi, această abordare subminează întocmai esența interesului național.
De ce politicianismul ia locul soluțiilor pertinente? De ce își permit guvernanții asemenea aranjamente toxice și nocive? De ce e superficialitatea promovată ca politică de stat? Suferința și durerea cuplurilor infertile puteau dobândi o soluție definitivă, în formula proiectului pe care l-am propus. Din păcate, scenei noastre politice îi lipsește un element similar: infertilitatea valorilor, infertilitate în împlinirea interesului național.
Româna națiune, ai voștri strănepoți… Încă mai e o șansă să ne asigurăm că versul acesta rămâne o realitate. Deși o fac de atâta vreme, nu voi renunța niciodată să sper, să mă dedic, să invit la acțiune. Și sunt sigură că suntem alături în această bătălie.
