De ce rămânem fără antibiotice și infecțiile tratabile redevin mortale
De la descoperirea penicilinei în 1928 până la introducerea ultimului grup mare de antibiotice în anii 60, capacitatea omenirii de a lupta contra bacteriilor patogene s-a schimbat enorm. Cu timpul, eficiența antibioticelor s-a diminuat, iar unii agenți patogeni au devenit rezistenți la majoritatea medicamentelor existente.
Infecții care altădată erau tratabile redevin mortale.
Deja rezistența la antibiotice produce 700.000 de morți anual, iar costurile financiare ajung până la zeci de miliarde de dolari. Aceste cifre vor continua să crească pe măsură ce rezistența la antibiotice va interfera cu abilitatea noastră de a trata cancere, de a transplanta organe și de a implanta proteze.
Cum au devenit bacteriile rezistente la antibiotice?
Au contribuit numeroși factori. Prin reproducere și mutații, bacteriile pot dezvolta un mecanism ca un “internet genetic” care permite anumitor patogeni să-și “downloadeze” gene rezistente la antibiotice. Multe antibiotice sunt produse în mod natural de bacteriile prezente în sol, iar rezistența poate apărea pe cale naturală.
În momentul în care s-au introdus pe scară largă antibioticele artificiale, bacteriile cele mai rezistente au devenit predominante.
Astăzi omenirea generează 100.000 de tone de antibiotice anual. Dacă aceste antibiotice ar fi fost folosite corespunzător și pentru salvarea de vieți, o analiză cost-beneficiu ar fi fost posibilă.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Dar 70% din antibioticele produse sunt folosite pentru a face animalele din ferme să crească mai repede. Restul de 30% se folosesc pentru tratarea oamenilor, însă adesea se prescriu greșit sau inutil.
O mare parte din antibioticele folosite sunt eliberate în sol (prin apa reziduală sau gunoaie) și astfel este contaminat mediul înconjurător: ape, animale sălbatice, colonii de bacterii aflate în pământ, toate sunt expuse.
Dacă abuzul de antibiotice nu încetează, ne vom trezi foarte curând în situația de a nu mai avea medicamente pentru tratarea eficientă a infecțiilor bacteriene.
S-au făcut câțiva pași pentru reducerea consumului, însă aceștia sunt departe de a fi eficienți (o reuniune la nivel înalt a ONU din septembrie a făcut propuneri pentru căteva măsuri la nivel internațional).
E nevoie de o interzicere imediată la nivel mondial a utilizării antibioticelor în agricultură. În plus, regulile pentru utilizarea clinică a antibioticelor (care în acest moment nu par luate în serios) trebuie revizuite și strict implementate de comunitatea medicală.
Doar aceste două măsuri, care pot fi puse în practică de guverne, vor putea reduce consumul de antibiotice cu 80% și duce la o încetinire substanțială a creșterii rezistenței la antibiotice.
De ce nu se reduce utilizarea antibioticelor în agricultură și în rândul oamenilor? Despre interesele economice.
Determinarea guvernelor să adopte astfel de măsuri nu va fi ușoară pentru că vin împotriva unor interese economice puternice.
Cel mai evident este cazul industriei farmaceutice care vinde antibiotice de 40 de miliarde de dolari pe an. În timp ce Big Pharma are beneficii uriașe de pe urma abuzului de antibiotice, interesul lor pentru dezvoltarea de noi medicamente împotriva bacteriilor rezistente este mic.
Pentru a face cercetare și dezvoltare de noi antibiotice, Big Pharma vor stimulente - prelungirea unor patente sau scutiri de taxe. Alternativa ar fi să ceară prețuri astronomice pentru medicamentele noi. Dar beneficiile unor astfel de stimulente pentru companiile farmaceutice ar depăși cu mult costurile pe care le implică cercetarea/dezvoltarea și ar fi doar niște instrumente prin care fondurile publice s-ar duce în mâini private — exact mâinile celor care au cauzat problema.
- Mai puteți citi: Află de la ce companii farma ia bani doctorul tău
Oricum, pe lângă stimulente, societățile ar trebui să ia în considerare și varianta constrângerii.
Eu propun o inițiativă care să genereze ratinguri ale companiilor farmaceutice în funcție de contribuția la rezolvarea problemei rezistenței la antibiotice: cei care nu contribuie să fie pedepsiți cu diminuarea vânzărilor. Eu îi spun NANBU (No Antibiotics, No Business).
NANBU ar acorda puncte companiilor cu programe solide de cercetare sau cu antibiotice aflate în stadiul de dezvoltare. Companiile care nu produc și nu vând antibiotice pentru agricultură sau care refuză să promoveze antibioticele pentru boli la care nu sunt utile ar câștiga și ele puncte.
Cei care s-ar angaja în activități contrare (vânzarea de antibiotice pe post de “promotori de creștere” pentru animale sau încurajarea medicilor să prescrie aceste medicamente) ar urma să piardă puncte.
La început, aproape toate companiile vor avea un scor negativ. Dar în timp, asta s-ar putea schimba. Ratingurile vor putea fi folosite în deciziile privitoare la cumpărarea de medicamente.
În general, mai multe companii produc aceleași tipuri de medicamente — medicii ar putea prescrie medicamente în principal de la companiile cu rating mare.
Pacienții ar putea încuraja companiile farma responsabile la rândul lor, când cumpără medicamente fără rețetă.
Pentru succesul acestei inițiative e important să se înțeleagă amenințarea reprezentată de rezistența la antibiotice și nevoia de măsuri.
Doar astfel se va da un impuls medicilor și pacienților pentru a folosi ratingul NANBU la deciziile privitoare la medicamente dar și pentru a pune presiune pe guverne să ia măsuri semnificative.
Au existat campanii publice de conștientizare în scopul obligării guvernelor să ia măsuri dpe care nu le doreau (de exemplu protejarea pădurilor și a resurselor piscicole).
Conștientizarea publică a fost și printre prioritățile reuniunii de la ONU. Însă pentru a realiza acest efort global avem nevoie de o nouă instituție globală realmente capabilă.
NANBU, ca un ONG internațional, ar putea face față caracterului transnațional al majorității firmelor de medicamente fiind totodată la adăpost de lobby-ul de la nivel național sau de presiunile politice.
Bacteriile rezistente la antibiotice sunt o amenințare globală care nu poate fi adresată doar cu măsuri la nivel național.
Comunitatea internațională trebuie să gândească și să acționeze împreună pentru păstrarea imenselor beneficii aduse de antibiotice sănătății umane.
Despre autor: Carlos F. Amábile-Cuevas este directorul Fundației Lusara, care cercetează bacteriile rezistente la antibiotic.
Titlul și intertitlurile aparțin editorului
Copyright Project Syndicate
Pentru comentarii intrați pe postarea Facebook
