Cum plănuiește Liviu Dragnea să scape de condamnări via OUG 6/2016
Între revelațiile Gabrielei Firea, care a descoperit acum „șobolănismele” din PSD și cât de dictatorial conduce partidul Liviu Dragnea, invențiile despre „lovitura de stat” din 10 august și grija pentru familia tradițională, puțină lume a mai fost atentă la subiectul abrogării OUG 6/2016, ca prim pas spre desființarea unor dosare pe rol și spre revizuirea sentințelor definitive. Indicii relevante despre intențiile șefului PSD reies însă din declarațiile juriștilor simpatizanți ai cauzei, inclusiv ale actualului ministru al Justiției-viitor notar.
Ordonanța de Urgență nr. 6/2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal a fost adoptată de Guvernul Cioloș pe 11 martie 2016 și a intrat în vigoare trei zile mai târziu. Potrivit Executivului, actul normativ venea ca urmare a deciziei Curții Constituționale potrivit căreia Serviciul Român de Informații nu este organ de cercetare penală și nu poate face interceptări (Decizia 51/2016) și era adoptat simultan cu măsura detașării la Parchete a 120 de polițiști judiciari, astfel încât anchetele penale să nu intre în impas. „Am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranţă naţională şi, până la urmă, siguranţa cetăţeanului, pentru că am zis «România este o ţară mai sigură decât altele»”, explica ministrul Justiției de atunci, Raluca Prună.
În timp ce presa semnala, încă dinainte ca textul ordonanței să apară în Monitorul Oficial, existența unui articol controversat (cel prin care se introducea posibilitatea ca SRI să poată fi desemnat organ de cercetare penală specială în cazul infracțiunilor contra securității naționale și a infracțiunilor de terorism), reprezentanții PSD nu păreau câtuși de puțin deranjați de prevederi. „Ordonanţa Guvernului este criticabilă, dar am înţeles că a fost o situaţie de urgenţă. SRI, ca şi Parchetul trebuie să aibă în continuare condiţii pentru a-şi îndeplini misiunea. Instituţiile statului trebuie să fie întărite, iar restrângerea libertăţilor să fie permisă doar în baza unui mandat al judecătorului. Drepturile şi libertăţile nu sunt un moft pentru nimeni”, declara, de pildă, pe 15 martie 2016, chiar Liviu Dragnea despre OUG 6/2016.
La polul opus, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, susținea că OUG 6/2016 este neconstituțională și că trebuie respinsă rapid de Parlament („Ordonanţa are un viciu de fond, este neconstituţională şi prevederile constituţionale sunt extrem de clare: nu se poate modifica prin OUG legislaţia referitoare la drepturile şi libertăţile fundamentale. Ar fi o greşeală imensă a Parlamentului dacă ar intra în discuţie pe ordonanţă. Ordonanţa trebuie respinsă, iar din conţinutul ei putem să luăm acele texte pe care le considerăm oportune şi să mergem mai departe cu o propunere legislativă care să reglementeze situaţia interceptărilor”). Tot Tăriceanu se angaja, public, să discute cu Liviu Dragnea pentru ca decizia la nivelul majorității PSD-ALDE să fie una de respingere a OUG 6/2016, intrată în dezbaterea Camerei pe care chiar el o conducea.
Deznodământul? O zi mai târziu, pe 22 martie 2016, deputatul PSD Georgian Pop, care era președintele Comisiei parlamentare de control al activității SRI, declara: „Dacă această ordonanţă este întreruptă pentru o perioadă de timp, consider că e cea mai mare eroare strategică pe care o poate face România”. Apoi, au tras de timp, în comisii și în plen, până pe 9 mai 2016, când OUG 6/2016 a fost adoptată tacit de Senat. A trecut apoi la Camera Deputaților, condusă de Liviu Dragnea, unde zace de mai bine de doi ani. Nici măcar nu are raport redactat.
Ca și cum nu ar avea vreo responsabilitate în tergiversarea dezbaterilor, șeful PSD iese acum și vorbește despre respingerea de urgență a ordonanței. „Cel mai târziu săptămâna viitoare”, amenința Dragnea, luni seară, la Antena 3. Imediat, ministrul Tudorel Toader a ieșit să ne explice cum Guvernul Cioloș a obținut avizul CSAT în ziua în care l-a cerut și cum trebuia să aștepte avizul CSM dacă tot l-a solicitat. Asta ca și cum, în paranteză fie spus, Toader ar fi uitat un exemplu ceva mai recent, din mai 2017, când Guvernul PSD-ALDE a cerut un punct de vedere Consiliului Legislativ fix în ziua în care intenționa să adopte Ordonanța ANCOM.
Revenind la Liviu Dragnea, să fi descoperit acum, brusc, președintele social-democrat cât de nocivă este OUG 6/2016? Să-și fi amintit de abia în septembrie 2018 că Tăriceanu voia, în martie 2016, ca majoritatea PSD-ALDE să respingă OUG 6/2016? Explicația o găsim tot într-o declarație a lui Dragnea: „Nu numai atât, lucrăm acum în legea de respingere a Ordonanţei să punem şi ceea ce trebuie să se întâmple cu efectele pe care le-a produs”.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Indicii despre ce urmărește Liviu Dragnea identificăm în declarațiile unor avocați apropiați PSD și trustului Antena 3. „Varianta este adăugarea unei prevederi care să permită introducerea cererii de revizuire de către cei interesaţi. Adică nu începe statul să facă inventarul tuturor dosarelor pentru că s-ar bloca tot sistemul. La cererea celor interesaţi, într-un anume termen, să se poată deschide o procedură de revizuire a hotărârilor date şi instanţa competentă, prin procedura de revizuire, să ia dosarul şi să analizeze în ce măsură implicarea SRI-ului a influenţat soluţia. (...) Teoretic, se poate spune că efectele nu sunt în trecut, ci în viitor, adică se crează o posibilitate ca, de acum încolo, să existe această procedură de revizuire”, a explicat, de pildă, pentru DC News, Sergiu Andon, fost deputat PC. Pentru același site condus de Bogdan Chireac, un alt fost parlamentar, Lucian Bolcaș a arătat că efectele OUG 6/2016 sunt nelegale, la fel ca actul normativ care le-a generat, motiv pentru care s-ar putea apela la „excepții adăugate la legea care va anula această ordonanță”. Rezultatul vizat? „Ar putea fi o revizuire, o rejudecare a dosarelor în care s-a procedat în conformitate cu această ordonanță nelegală. Există deci posibilitatea de a repara retroactiv anumite aspecte”, a explicat Bolcaș.
Un alt avocat citat de aceeași sursă a detaliat pașii prin care de la abrogarea OUG 6/2016 se va ajunge la revizuirea deciziilor definitive: „După ce respinge OUG 6, va modifica, cel mai probabil, Codul de procedură penală, în sensul în care, dacă mandatul de supraveghere tehnică este pus în aplicare de altă instituție decât de parchet sau poliție, el este nul absolut. Deci toate înregistrările astfel obținute sunt nule absolut. Orice modificare la Codul de procedură penală produce efecte de îndată ce este publicată, asta înseamnă că toate procesele care sunt pe rol și conțin ca probe înregistrări făcute cu SRI ar fi afectate în mod direct, adică probele ar deveni nule absolut”. Odată tranșate dosarele pe rol, vor trece la cele deja încheiate: „pentru a le putea redeschide e nevoie de introducerea în Codul de procedură penală a unui nou caz de cale de atac extraordinară. Spre exemplu, să introducă posibilitatea formulării cererii de revizuire dacă soluția de condamnare s-a bazat şi pe una sau mai multe înregistrări făcute de SRI”.
Ulterior, scenariul a prins contur chiar prin declarațiile ministrului Tudorel Toader. „E important ca legiuitorul să stabilească ce se întâmplă cu efectele juridice (...) Dacă pică ordonanţa, legea trebuie promulgată de preşedinte şi produce efecte de la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Posibil ca preşedintele să o atace la CCR. Se respinge ordonanţa, legiuitorul trebuie să spună ce se întâmplă cu efectele juridice pe care ordonaţa le-a produs. Dacă legiuitorul spune că se menţin efectele... dar dacă le anulează, atunci toate probele soluţionate prin echipe mixte vor fi supuse revizuirii”, a explicat, marți seara, la Antena 3, Tudorel Toader.
E, vă sună cunoscută ideea unei ordonanțe de urgență prin care să devină posibilă revizuirea hotărârilor judecătorești definitive? Am mai tot auzit-o și, deși au fost voci care au demonstrat că s-ar încălca o decizie a CEDO și una a Curții Constituționale, continuăm să o auzim de la Tudorel Toader, de la Călin Popescu Tăriceanu și de la Liviu Dragnea.
Or, acesta fiind tabloul, înțelegem mai bine și de ce se zbate atât șeful PSD să obțină o dovadă-constatatoare a faptului că în toate cele trei dosare ale sale - „Referendum”, dosarul angajărilor fictive și mai recentul Tel Drum - procurorii ar fi beneficiat de prevederile protocolului încheiat cu SRI.
