În aceste zile, România, aflată deja într-o criză politică majoră, creată în primul rând de lipsa unui guvern, trebuie să se pregătească pentru a face față unei crize și mai mari, cea cauzată de noul coronavirus.
Evident, este important să privim situația cu calm și luciditate, dar în același timp, cu realism și prudență.
Urmărind ce se întâmplă în alte țări europene, în Italia, în Franța, în Germania, mai nou în Belgia și în Spania, mi-e greu să cred că autoritățile de la București vor fi în măsură să răspundă mai bine sau altfel acestei amenințări reale pe care o reprezintă COVID-19.
Acum câteva zile, citeam Raportul de țară publicat de Comisia Europeană (în cadrul procesului numit „Semestrul european“), care arată clar și sec situația complicată în care se află deja România.
O situație care poate fi rezumată astfel: o țară guvernată de un stat clientelar, ineficient, împovărat de corupție și nepotism, administrat cu incompetență, cu indiferență față de cetățean și față de regulile naționale și europene.
Economia și-a încetinit creșterea. Nu au fost începute reforme profunde fără de care problemele structurale nu pot fi rezolvate și nici nu pare că cineva și-a propus să le înceapă.
Cheltuim mai mult decât ne permitem, fără să ducem banii împrumutați către investiții. Sistemul public de pensii nu este sustenabil.
Legislația este în continuare impredictibilă, ceea ce induce o stare de nesiguranță investitorilor. Aceste minusuri se adaugă lipsei unor reforme durabile, orientate spre sectoarele economice care aduc creștere, creează locuri de muncă și aduc bani la buget, necesari pentru investiții sociale.
Același raport arată că starea de sănătate a populației este sub media Uniunii Europene. Cheltuielile alocate sănătății au atins anul trecut un minim istoric și sunt mult sub nivelul celor din oricare altă țară din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din Produsul Intern Brut.
Această subfinanțare subminează deja capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populației. Sectorul sănătății nu este nici eficient, nici accesibil, și asigură din ce în ce mai puțin nevoile medicale, existând diferențe mari între mediul urban și mediul rural în ceea ce privește asigurarea serviciilor medicale, mai ales pentru oamenii cu venituri scăzute și pentru vârstnici.
Cum era de așteptat, la puțin timp după publicarea acestui raport, Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României, pentru depășirea plafonului de deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut.
Spun că era de așteptat pentru că Guvernul PSD a fost atenționat de Comisia Europeană încă din primăvara anului 2017 despre depășirea plafonului de deficit bugetar.
În zadar. Guvernele PSD păstorite de Liviu Dragnea nu știau cum să cheltuie mai mult, să se laude la televizor că datorită lor mai mulți bani ajung în buzunarele românilor, astfel încât să-și poată vedea liniștiți de masacrarea justiției și de propriile afaceri.
Cheltuieli fără acoperire în economia reală, făcute prost și strict într-o logică electorală, bani care nu s-au dus în investiții în sănătate, în educație sau în infrastructură, acolo unde era cea mai mare nevoie de ei.
Care sunt planurile și ce măsuri ia guvernul pentru a ne asigura că instituțiile publice vor continua să furnizeze cetățenilor și mediului de afaceri serviciile esențiale de care aceștia au nevoie? Este un test de capacitate pe care România nu-și permite să-l pice.
COVID-19, o urgență de sănătate publică
De când au apărut primele cazuri de coronavirus în Europa, urmăresc cu atenție nu numai măsurile care sunt luate în România, ci și eforturile pe care statele europene cele mai afectate le fac pentru a opri sau măcar reduce semnificativ epidemia și acțiunile de coordonare la nivelul instituțiilor europene.
În majoritatea statelor membre europene se fac pregătiri și planuri concrete de intervenție. Se desfășoară campanii publice de informare și educare atât în mass media, cât și prin intermediul autorităților locale și companiilor de transport.
Companiile și instituțiile publice recomandă angajaților, mai ales celor care au deja probleme de sănătate care îi pun în categoria de risc în cazul infectării cu coronavirus, să lucreze de acasă sau să-și ia concediu medical. Se desfășoară campanii de pregătire a medicilor generaliști, a clinicilor și spitalelor pentru a depista, tria și trata persoanele infectate. Se lucrează la protocoale de intervenție unitare, la măsuri de coordonare la toate nivelurile.
Multe state europene sunt preocupate de asigurarea stocurilor de medicamente și echipamente necesare. Guvernul francez a rechiziționat stocurile de măști chirurgicale, caută soluții pentru creșterea producției de măști în Franța și a plafonat prețurile pentru produsele dezinfectante.
În fața penuriei mondiale de măști chirurgicale și echipamente de protecție, Germania și Cehia au interzis temporar exportul acestora. Organizația Mondială a Sănătății face apel la creșterea producției de echipamente necesare, a echipamentelor de terapie intensivă și aparatelor de ventilație pentru asistarea persoanelor cu formele grave de coronavirus.
Ce văd până acum din partea Guvernului de la București? Teamă de adevăr și tentative firave de acțiune. Atitudini paternaliste, informații limitate, explicații puține, efort minim de a explica riscurile posibile. Avem de toate, suntem pregătiți, avem experți, avem profesori doctori care le știu și le fac pe toate. Stați liniștiți la locurile voastre.
În acest timp, șefi ai Direcțiilor de Sănătate Publică nu pot să lege două vorbe despre COVID-19 sau, mai rău, sunt cercetați penal pentru că oferă informații false cu privire la presupuși bolnavi de coronavirus.
În acest timp, vedem controale superficiale la graniță și auzim la știri cum cetățeni potențial infectați cu coronavirus nu răspund la apelurile autorităților.
Aflăm că stocurile de kituri de testare sunt de fapt foarte mici și că ele nu există la nivelul spitalelor județene, dar primim promisiuni că vor fi lansate licitații și vom avea toate materialele și echipamentele necesare exact atunci când va fi nevoie de ele, inclusiv echipamentele pentru terapie intensivă.
Peste toate acestea se așterne neîncrederea oamenilor în autoritățile publice. Guvernul a luat ieri primele măsuri drastice, dar necesare - anularea tuturor zborurilor dinspre și către Italia, de pe toate aeroporturile din România.
Dar cum vom controla frontierele terestre, transportatorii ilegali, ce facem cu oamenii care preferă să nu declare că vin din Italia sau din alte zone de risc? Este nevoie rapid de campanii de conștientizare și responsabilizare, de aplicarea riguroasă a hotărârilor luate de autoritățile sanitare și a legii. Este un test de capacitate pe care România nu-și permite să-l pice.
COVID-19, o potențială urgență economică și socială
Din ce în ce mai multe state europene se pregătesc pentru a răspunde implicațiilor economice și sociale ale acestui virus. În cazul în care COVID-19 nu va fi ținut sub control, foarte mulți oameni riscă să-și piardă locurile de muncă. Riscurile pentru economia mondială și europeană sunt serioase.
Dacă zone întregi din Europa vor intra în carantină, așa cum s-a întâmplat acum două zile în Italia, lanțurile de producție, companiile din acele regiuni vor fi puternic afectate.
Este un proces rapid, care nu lasă oamenilor de afaceri timp pentru a găsi soluții alternative. Mai mult, pe fondul epidemiei, cererea de produse de consum, altele decât cele de strictă necesitate, scade, cu impact direct asupra producătorilor și lanțurilor de aprovizionare.
Oamenii călătoresc mult mai puțin. Turismul, sectorul serviciilor, sectorul hotelier riscă să fie puternic afectate. Cele mai fragile sunt IMM-urile, micile afaceri, deja împovărate de statul român.
În plus, o economie europeană pe roșu va însemna și un risc crescut de a avea un mediu social și politic tensionat în multe țări europene, xenofobie, creșterea extremelor politice.
Mai mulți români care acum lucrează în străinătate s-ar putea să fie tentați sau nevoiți să revină în țară. Suntem cu adevărat pregătiți să-i primim acasă?
Mai multe state membre lucrează deja pentru a găsi răspunsurile cele mai potrivite acestor provocări - facilități pentru IMM-uri, fonduri de garantare și asigurare, credite de urgență pentru acoperirea deficiențelor de cashflow, scutiri la plata TVA sau la plata asigurărilor sociale.
Are Guvernul României un plan de măsuri concrete pentru astfel de scenarii? Nu știm, pentru că nimeni nu comunică despre asta. Domnul Orban, încă prim-ministru al României, s-a întâlnit aseară, lăudabil, cu miniștrii Sănătății, Internelor și Educației, dar nu s-a gândit încă sa-i convoace la aceeași discuție despre coronavirus și pe cei ai Finanțelor, Economiei și Muncii.
Va putea economia României, deja fragilizată de măsurile iresponsabile ale PSD, să facă față unei potențiale crize economice mondiale? Nici asta nu știm, dar ni se spune să stăm liniștiți.
Între timp, în Parlament și în teritoriu, PNL și PSD nu se pot dezlipi din tangoul lor fără sfârșit. Șefii PSD fac planuri de congres, dau lecții de economie și plâng cu lacrimi de crocodil pe umărul celor care plătesc neghiobiile lor.
Dar, mai ales, se pregătesc pentru încă o tură la borcanul cu miere al statului și își freacă bucuroși mâinile că nu trebuie ei să treacă România peste această potențială criză.
În locul unui plan coerent, în locul unor soluții aplicabile pentru a răspunde acestor provocări, PNL se ocupă de transferuri, pierdut în calcule care nu merg mai departe de interese politice minuscule. PNL - partid mândru de istoria, dar mai ales de procentele lui - cumpără en gros si en detail politicieni de la PSD, ALDE, Pro România și de pe unde mai poate.
Lor și celor ca ei vreau să le spun doar atât: nu mai este vreme! Nu avem de toate. Încetați să vă mai îmbătați cu apă rece!
Guvernul, autoritățile naționale și locale trebuie să fie pregătite să gestioneze un apogeu al epidemiei care riscă sa paralizeze un sistem de sănătate deja vlăguit și să facă asta fără să pună pe butuci o economie care are deja imunitatea la pământ.
Țara are nevoie de un guvern responsabil, care să înțeleagă urgența momentului, care să propună soluții solide, rapide și mature.
Nu mai este vorba numai despre a răspunde unei crize politice, ci de a răspunde eficient unei crize reale, o criză de sănătate care, dacă lucrurile scapă de sub control, se poate transforma într-o criză economică.
