Confruntarea Trump - Clinton: cât a influențat electoratul?
Prima confruntare televizată între principalii candidați la Casa Albă, democrata Hillary Clinton și republicanul Donald Trump, nu a avut efectul unei revoluții, așa cum prognozau foarte mulți observatori ai alegerilor de peste Ocean.
Confruntarea a semănat cu un meci egal, în ciuda faptului că unul dintre jucători, dna. Hillary Clinton, a dominat terenul.
Asta nu înseamnă că evenimentul din 26 septembrie a fost lipsit de importanță. Cifrele audienței – peste 84 de milioane de telespectatori, fără a-i lua în calcul pe cei care au urmărit dezbaterea pe internet – arată în mod clar mizele unei asemenea întâlniri. Evenimentul va consacra imaginea candidaților într-o țară foarte întinsă și unde comunități întregi de alegători au fost ocolite de echipele de campanie electorală.
Totuși, ar trebui să ne întoarcem foarte mult în timp pentru a găsi o dezbatere televizată care să fi schimbat în mod decisiv orientarea electoratului.
Este vorba de confruntarea Kennedy-Nixon, din 26 septembrie 1960.
Mai aproape de noi, prima dezbatere televizată Barack Obama-Mitt Romney, a fost clar dominată de ultimul, dar asta nu l-a împiedicat pe președintele în exercițiu să își reînoiască mandatul la Casa Albă.
Sondajele de opinie sunt unanime în a-i plasa pe cei doi candidați la egalitate – cca. 42 % pentru fiecare la nivel național.
Dacă Donald Trump nu poate conta pe susținerea unei părți însemnate a electoratului republican, nici Hillary Clinton nu i-a convins pe toți simpatizanții anti-establishment ai lui Bernie Sanders.
În aceste condiții, analiza discursului celor doi contează mai puțin, deși foarte mulți analiști din România s-au concentrat pe combaterea fiecărei afirmații a dlui Trump, sau pe susținerea contraargumentelor aduse de dna Clinton.
Cea mai mare parte a electoratului american, ca peste tot în lume, pune mai puțin preț pe răspunsuri și mai mult pe impresia de leadership.
Ar fi util să căutăm să înțelegem așa-numitul “fenomen Trump” — aidoma altor fenomene anti-sistem care apar în țări importante, precum fenomenul Beppe Grillo sau fenomenul suveranist și populist Marine Le Pen.
Faptul că Donald Trump a rămas în cursa finală cu șanse reale de a ajunge în Biroul Oval, dar și faptul că Bernie Sanders a pus-o în dificultate pe dna Clinton în timpul primarelor democrate își găsesc explicația în incapacitatea establishmentului de a găsi soluții la problemele reale ale alegătorilor: pierderea locurilor de muncă, erodarea puterii de cumpărare a clasei de mijloc, ghetoizarea așa-numitelor zone ale bunăstării dar, în cazul de față, și a evoluțiilor demografice care erodează poziția dominantă a grupului white anglo-saxon din societatea americană.
Există o anumită masă de alegători anti-sistem nu atât de radicală precum simpatizanții dlui Trump și care se va îndrepta spre canditații fără șanse la Casa Albă, Jill Stein și Gary Johnson. Prezența acestor doi candidați exotici erodează poziția doamnei Hillary Clinton, percepută drept candidata sistemului — sistem care nu s-a arătat deloc imparțial în timpul primarelor democrate (afacerea mailurilor Comitetului Național Democrat stă mărturie asupra felului în care conducerea Partidului Democrat l-a defavorizat pe senatorul Bernie Sanders).
Nu este întâmplător că în state cu rol cheie precum Florida, candidatul republican este în fruntea sondajelor de opinie sau că în Michigan și Carolina de Nord cei doi candidate se află aproape la egalitate, precum și în Pennsylvania, un stat care în ultimele două decenii a votat numai candidații democrați, iar acum se arată indecis.
Următoarele două confruntări televizate vor avea loc în 9 și 19 octombrie.
Despre autor: Profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Doctor în istoria relațiilor internaționale contemporane al Universității Paris 1 – Sorbona, are două masterate la Paris (la Scoala Normala Superioară, Universitatea Paris 1 – Sorbona) și o specializare postuniversitară la Școala Națională de Administrație din Paris. A lucrat la Înaltul Consiliu al Francofoniei, a fost jurnalist la Radio France Internationale, consilier special pentru Francofonie al Ministrului Afacerilor Externe și director general al Direcției generale a cooperarii externe, din cadrul Institutului Cultural Roman.
Editor: Laura Ștefănuț (contact: laura.stefanut@digi24.ro)
