Clarificarea problemei refugiaților din Europa
MADRID - Chiar și după standardele Uniunii Europene, răspunsul la așa-numita criză a refugiaților este un dezastru. Totul pare o sfidare a logicii: criza este o provocare pe temele drepturilor omului (protejarea refugiaților) care se regăsesc în ADN-ul Europei. Mai mult, statele UE se confruntă cu problema îmbătrânirii și cu alte provocări demografice ceea ce înseamnă că au nevoie de imigranți.
Și totuși, în loc de soluții, criza actuală a scos la iveală tot ceea ce este mai urât, reprobabil și disfuncțional în proiectul european. De ce?
Foto: Guliver/ Getty Images
Așa cum este adesea cazul când vorbim de UE, o problema constă în incapacitatea de a transmite clar mesajul. Nediferențierea dintre refugiați și imigranți a făcut imposibile atât argumentarea pentru protejarea refugiaților, cât și implementarea unei politici mai eficiente în privința imigrației.
Cel mai probabil, contopirea noțiunilor de imigrant și refugiat nu a fost rezultatul unor rele intenții.
După anunțarea politicii ușilor deschise pentru refugiați de cancelarul german Angela Merkel în septembrie anul trecut, rapoartele au oferit justificările economice și demografice ce au stat la baza acestei decizii. Dar tocmai acest tip de argumente a subminat ideea de protecție pentru refugiați și a pus accentul pe dimensiunea economică, ceea ce a indus ideea că aceștia sunt tot migranți economici.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Partidele populiste, care deja câștigaseră teren pe baza temerile oamenilor și frustrărilor față de globalizare, au preluat imediat subiectul. Într-o perioadă în care statele europene sunt afectate de șomaj pe termen lung și îndatoratei, populiștii spun că refugiații le vor lua europenilor locurile de muncă sau, mai rău, vor secătui fondul de beneficii și ajutoare sociale.
Anumite populații europene, frustrate de modul în care UE a gestionat crizele trecute, au căzut pradă sentimentelor naționaliste; așa că populiștilor nu le-a fost greu să facă din sutele de mii de refugiați care ajung în Europa noua mare amenințare la adresa identității naționale.
Imaginile de la granițe precum cele din Calais, Macedonia și Kos au întărit convingerea unui haos iminent.i Atacurile teroriste din Paris și Bruxelles, au indus sentimentul puternic de nesiguranță, cu toate că au fost puse la cale de cetățeni europeni.
Atunci când toate aceste elemente devin un tot, problema devine greu de rezolvat și creează impresia că singura speranță de salvare a statelor membre UE este cea izolaționistă
Dar problema cu care Europa se confruntă poate fi analizată pe trei paliere distincte: protejarea refugiaților, așa cum se stipulează în legislația europeană și internațională; dezvoltarea unei politici eficiente și durabile cu privire la fenomenul migrației, ceea ce îi va aduce beneficii mari Uniunii Europene; și găsirea unui răspuns la nemulțumirea și problemele comunității celei de-a doua sau a treia generații de imigranți europeni.
Analizate separat, putem deja să identificăm soluții eficiente.
Despre radicalizarea din cadrul comunităților care trăiesc deja în Europa s-au spus multe, în special după atacurile din martie de la Bruxelles. În schimb, nu prea s-a vorbit despre faptul că acestea sunt comise de către cetățeni europeni.
În ceea ce privește criza refugiaților din Europa, soluțiile vor apărea după clarificarea responsabilităților asumate de UE. Datoria de a oferi protecție celor ce manifestă o "temere justificată față de persecuție" este precizată în Convenția Națiunilor Unite privind statutul refugiaților și consolidată prin Tratatul de la Lisabona. Cu alte cuvinte, UE trebuie să îi protejeze pe cei amenințați de pericol iminent în țara de origine — deci nu pe toți care ajung la frontierele sale.
În plus, se presupune că protecția nu trebuie să fie permanentă. Atunci când întoarcerea acasă este considerată sigură, cei care nu au obținut rezidență permanentă sau cetățenie trebuie să plece în țara de origine. Toată lumea trebuie să înțeleagă că obligația de a proteja persoanele care fug de persecuție are limitări.
Fără îndoială, Europa nu ar trebui să poarte această povară de una singură. Întreaga comunitate internațională ar trebui să contribuie la efortul european. În 1979 a avut loc o conferință internațională pentru a răspunde crizei refugiaților după sfârșitul războiului din Vietnam și ca urmare a genocidului comis de khmerii roșii în Cambodgia; în următorii doi ani, peste 620,000 de refugiați au fost realocații în 20 de țări. O astfel de acțiune de cooperare este vitală și astăzi. Cât timp restul comunității internaționale nu reușește să-și îndeplinească toate responsabilitățile față de refugiați, va rămâne dificil să convingi un public european extrem de sceptic să facă acest lucru.
Claritatea informării este la fel de importantă în abordarea problemei imigrației. Primirea imigranților este în interesul Europei. Dar trebuie specificat în mod concret ce imigranți pot fi primiți în Europa. Iar în această privință, nici UE, nici statele membre nu au o politică de imigrare coerentă care să urmărească acest scop. Acest lucru trebuie să se schimbe, iar UE trebuie să-și demonstreze capacitatea de a atrage talentele și forța de muncă necesare pentru asigurarea creșterii economice și a competitivității.
În afară de o politică adecvată privind imigrarea și refugiații, Europa are nevoie de instrumente pentru implementare. Nu va funcționa dacă frontierele nu sunt sigure sau dacă regulile de imigrare nu sunt aplicate în mod eficient.
S-a spus că diferențierea între statutul de refugiat și cel de imigrant stă la baza atitudinii de excludere a tuturor. Nu este adevărat. E nevoie de înțelegerea adecvată a diferitelor probleme cu care se confruntă Europa pentru găsirea soluțiilor adecvate.
Dacă dorim să rezolvăm problemele comunităților marginalizate, trebuie să înțelegem factorii care stau la baza lor. Dacă vrem să ne îndeplinim obligațiile internaționale cu privire la statutul refugiaților, trebuie să știm care sunt aceste responsabilități. Dacă dorim ca imigrația să aducă beneficii atât noilor veniți, cât și comunităților care îi găzduiesc, trebuie să convenim care sunt beneficiile pe care le urmărim. În lipsa unor astfel de clarificări, influența populiștilor, care încearcă să ne dezbine prin propaganda lor simplistă cu accente xenofobe, va crește vertiginos.
Puteți urmări Opinii și Analize care explică actualitatea (like) pe Facebook
Copyright: Project Syndicate 2016 - Clarifying Europe’s Refugee Problem
