Pandemia de COVID-19 este prima criză cu adevărat globală din viaţa noastră. Indiferent unde trăim, pandemia ne afectează pe toţi, mai ales copiii. Milioane de copii nu au acces la servicii medicale de bază, la educaţie şi la protecţie din simplul motiv că s-au născut în sărăcie sau din cauza apartenenţei etnice, a religiei ori a rasei lor. COVID-19 a adâncit aceste inegalităţi, iar impactul social, economic şi sanitar al pandemiei se va resimţi mulţi ani de acum înainte.
Dar acesta nu este un moment în care să ne lăsăm intimidaţi sau paralizaţi de aceste provocări. Debutul celei de-a 75-a aniversări a UNICEF ne reaminteşte că această organizaţie a fost înfiinţată în miezul unei alte crize istorice, după cel de-al Doilea Război Mondial. În acele vremuri, am fi putut fi cu uşurinţă copleşiţi de numeroasele probleme cu care se confruntau copiii într-o lume devastată de război. Însă ne-am reimaginat ceea ce era posibil. Am construit noi sisteme de sănătate şi de protecţie socială în întreaga lume. Am învins variola şi poliovirusul sălbatic. Am înfiinţat Organizaţia Naţiunilor Unite.
Istoria ne cheamă la fapte din nou. În timpul crizelor globale majore din trecut, de la războaie mondiale până la pandemii, liderii s-au reunit pentru a negocia acorduri şi pacte, căutând împreună soluţii inedite pentru restaurarea păcii, redresare, reconstrucţie şi cooperare.
Trebuie să convingem întreaga lume să susţină un plan practic şi concret prin care să ne protejăm copiii – o promisiune făcută de generaţia noastră viitoarei generaţii, aceea de a investi în sănătate şi educaţie, de a construi sisteme şi servicii mai solide la care să aibă acces toţi copiii şi de a ne asigura că aceştia nu sunt afectaţi de tăierile bugetare şi de recesiunile economice.
Trebuie să analizăm cu luciditate amploarea provocărilor cu care se confruntă copiii lumii, dar în acelaşi timp putem face progrese în direcţia parteneriatelor şi a solidarităţii, inspirându-ne din trecutul nostru şi privind cu ambiţie şi încredere spre viitor.
Aceasta nu înseamnă o revenire la situaţia dinainte. Ceea ce era „normalitate” pentru sute de milioane de copii din întreaga lume nu a fost niciodată o situație acceptabilă.
Mai jos, sunt prezentate cinci oportunităţi pentru copiii lumii, evidenţiate de pandemia de COVID-19, şi cinci lecţii care ne arată modul în care putem regândi un viitor mai bun pentru copii, aşa cum o exprimă vocea tinerilor.
Nr. 1: Pentru ca VACCINURILE să funcţioneze, trebuie să creştem încrederea în ele
„Răspândirea retoricii antivaccinare ne expune riscului unor boli fatale care ar fi trebuit să fie eradicate în totalitate în vremurile noastre. Nimeni nu ar trebui să sufere de o boală ce poate fi prevenită într-o manieră sigură prin vaccinare. Nimeni.” Ridhi, Tailanda
Istoria şi ştiinţa ne arată că vaccinurile ne oferă cele mai mari şanse de a învinge acest virus şi de a ne reclădi vieţile şi mijloacele de trai.
Totuşi, aşa cum ne reaminteşte Ridhi, există un real risc ca vaccinurile împotriva COVID-19 să nu ajungă la toţi cei care au nevoie de ele.
Atitudinea ezitantă faţă de vaccinuri ne va afecta profund capacitatea de a învinge COVID-19. Un studiu la care au participat aproape 20.000 de adulţi din 27 de ţări a constatat că aproximativ unu din patru respondenți ar refuza un vaccin anti-COVID-19. Conform unui studiu similar realizat în rândul americanilor, mesajele neclare şi contradictorii transmise de oficialii din domeniul sănătăţii publice şi de politicieni ar putea reduce nivelul de utilizare a vaccinurilor.
Între timp, răspândirea informaţiilor eronate despre vaccinuri a devenit o afacere profitabilă şi înfloritoare. Activiştii antivaccinare şi-au crescut numărul de următori online cu cel puţin 20% în timpul pandemiei. Potrivit Avaaz, cele mai importante 10 site-uri identificate de către cercetători ca surse de informaţii false în domeniul sănătăţii au avut aproape de patru ori mai multe vizualizări pe Facebook decât informaţiile publicate pe site-uri medicale de încredere.
Pe scurt, pierdem teren important în lupta pentru câştigarea încrederii. Iar fără încredere, orice vaccin împotriva COVID-19 ar putea fi inutil. Dar odată cu distribuirea globală a vaccinurilor împotriva COVID-19, avem şansa reală de a ajunge cu imunizări vitale la fiecare copil. Luminiţa de la capătul tunelului trebuie să strălucească pentru toţi.
Acţiuni necesare: Dat fiind faptul că au fost deja dezvoltate mai multe vaccinuri împotriva COVID-19, ne putem îndrepta acum atenţia asupra îndelungatei şi istovitoarei lupte pentru eradicarea acestui virus din lume, printr-o abordare echitabilă şi corectă, ajutând fiecare persoană, inclusiv populaţia cea mai săracă şi mai exclusă.
Se fac deja demersuri pregătitoare. UNICEF este un partener dedicat al Grupului pentru asigurarea angajamentului prealabil de achiziţie din cadrul mecanismului COVAX, un parteneriat global menit să garanteze acces corect şi echitabil la vaccinuri împotriva COVID-19 în întreaga lume. Scopul nostru este să ne asigurăm că nicio ţară, nicio familie şi niciun copil nu vor fi lăsați la urmă în momentul în care sunt disponibile vaccinuri. Vom face acest lucru coordonând demersurile de achiziţie şi de livrare a vaccinurilor împotriva COVID-19 şi recurgând la propria noastră infrastructură pentru a facilita livrarea vaccinurilor atât de complexă din punct de vedere logistic, chiar şi în zonele cele mai izolate. Guvernele trebuie să colaboreze pentru a se asigura că vaccinurile împotriva COVID-19 au preţuri rezonabile şi sunt accesibile tuturor ţărilor.
Cum cel mai important ingredient al oricărui vaccin este încrederea în el, UNICEF desfăşoară o campanie digitală globală pentru a obţine sprijinul populaţiei şi pentru a creşte gradul de conştientizare la nivel local cu privire la valoarea şi eficacitatea tuturor vaccinurilor.
Companiile din domeniul tehnologiei joacă un rol imens şi au făcut deja paşi importanţi pentru a opri răspândirea informaţiilor eronate periculoase pe platformele lor. În octombrie, Facebook a anunţat o politică globală ce interzice reclamele care descurajează vaccinarea. La scurt timp, YouTube a anunţat măsuri severe împotriva conţinutului antivaccinare, cu ştergerea clipurilor care includ informaţii false despre vaccinurile împotriva COVID-19. Dar se poate face şi mai mult. Platformele de socializare trebuie să semnaleze şi să îndepărteze conţinutul care distorsionează adevărul.
Reticența în privinţa vaccinurilor nu vizează doar vaccinurile împotriva COVID-19. În 2019, OMS a declarat că atitudinea ezitantă faţă de vaccinuri constituie una dintre primele 10 ameninţări la adresa sănătăţii globale şi, dacă nu există încredere în ele, vaccinurile nu sunt altceva decât nişte fiole scumpe în cabinetul unui medic.
Nr. 2: Eliminarea DECALAJULUI DIGITAL poate oferi tuturor acces la o educaţie de calitate
„Cred că acesta poate fi momentul ideal în care şcolile să îşi asculte elevii şi să găsească modalităţi de a-şi îmbunătăţi platformele de educaţie online. Chiar şi după pandemie, învăţarea la distanţă ar putea reprezenta un instrument valoros pentru asigurarea unei educaţii accesibile şi flexibile.” Kamogelo, Africa de Sud
Kamogelo are dreptate. La apogeul măsurilor de închidere a şcolilor înregistrat la începutul anului 2020, aproximativ 30% dintre elevii din întreaga lume nu au putut accesa învăţământul la distanţă. De fapt, în majoritatea statelor lumii, doar puţin peste jumătate dintre gospodării au acces la internet.
Sunt aceiaşi copii care au oricum acces redus la o educaţie de calitate. Faptul că peste 50% dintre copiii de 10 ani din ţările cu venituri mici şi medii nu ştiu să citească şi să înţeleagă o poveste simplă la finalul ciclului primar reflectă o criză educaţională globală. Şi, în cazul în care nu se elimină decalajul digital, acest grup de tineri care înregistrează o creştere rapidă va rămâne în urmă.
COVID-19 a accentuat urgenţa acestei situaţii. Avem acum o oportunitate care apare o dată la o generaţie, aceea de a conecta la Internet fiecare copil şi fiecare şcoală şi de a oferi copiilor noi instrumente digitale care să îi ajute să îşi dezvolte abilităţile şi să îşi atingă potenţialul în timpul pandemiei de COVID-19 şi ulterior.
Acţiuni necesare: În primul rând, guvernele trebuie să prioritizeze redeschiderea şcolilor şi să ia toate măsurile necesare pentru redeschiderea în siguranţă a acestora.
Însă această pauză lungă din învăţământ ne-a dat totodată ocazia să regândim modul în care oferim educaţie.
Campania UNICEF Reimagine Education [Reimaginarea educaţiei] revoluţionează procesul de învăţare şi dezvoltarea abilităţilor în vederea oferirii unei educaţii de calitate fiecărui copil prin educaţie digitală, conexiune la internet, dispozitive, acces la internet la preţuri rezonabile şi implicarea tinerilor. Dorim să susținem 500 de milioane de copii şi tineri până la finele anului 2021 şi 3,5 miliarde până în 2030. Demersurile desfăşurate împreună cu zeci de guverne şi de parteneri din sectorul privat variază de la furnizarea de manuale în zonele izolate şi susţinerea programelor de educaţie difuzate la posturile de radio până la educarea copiilor în locul în care trăiesc, inclusiv prin SMS, grupuri pe WhatsApp şi podcast-uri.
Instrumentele digitale pot reprezenta atuuri importante. Setul global de instrumente pentru educaţia digitală realizat de UNICEF sporeşte accesul persoanelor celor mai izolate şi mai vulnerabile la competenţe ocupaţionale şi digitale fundamentale şi transferabile. De exemplu, lucrăm împreună cu Microsoft la realizarea Paşaportului educaţional, o platformă care oferă acces online şi offline la curriculumul şcolar în mai multe limbi, chiar şi în perioade de criză. Colaborăm cu Academia Khan pentru dezvoltarea competenţelor fundamentale în domeniul digital, al ştiinţei, al tehnologiei, al ingineriei şi al matematicii. Implementăm un program digital pentru refugiaţi şi migranţi în cadrul căruia se predă limba comunităţii gazdă pentru a asigura acces la oportunităţi educaţionale şi profesionale. Şi colaborăm cu fundaţia Age of Learning pentru a oferi unui număr de peste 180.000 de elevi din lume acces gratuit la programe de pregătire pentru şcoală şi de deprindere a abilităţilor de scris, citit şi calcul aritmetic.
Însă instrumentele de învăţare au nevoie de conectivitate pentru a putea fi folosite. În vederea creşterii conectivităţii, colaborăm cu partenerii din sectorul public şi privat în cadrul iniţiativei GIGA cu scopul de a spori accesul la Internet pentru fiecare copil, fiecare comunitate şi fiecare şcoală până în 2030.
În cadrul acestui demers, am lansat recent un parteneriat global cu Ericsson vizând cartografierea conectivităţii şcolilor din 35 de ţări până la finalul anului 2023. Acesta reprezintă un prim pas important spre a oferi fiecărui copil acces la oportunităţi de educaţie digitală.
Aşa cum ne reaminteşte Kamogelo, recunoscând meritele soluţiilor digitale în aceste momente cruciale, putem revoluţiona procesul de învăţare şi dezvoltarea abilităţilor pentru o întreagă generaţie de copii.
Nr. 3: COVID-19 a atras atenţia asupra SĂNĂTĂŢII MINTALE a tinerilor din lumea întreagă
„De ce tratăm sănătatea mintală ca pe un lucru care nu este important? De ce îi spunem unei persoane care suferă că „analizezi prea mult”? De ce catalogăm persoanele care suferă de boli mintale drept nebune?... Este timpul să renunţăm la aceste stereotipuri şi să acceptăm faptul că sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea noastră fizică.” Tuuliikkaaa, India
Tuuliikkaaa are dreptate: sănătatea mintală este un lucru important, fiind la fel de preţioasă ca sănătatea fizică. Acest lucru este valabil mai ales în copilărie şi în adolescenţă, când ne formăm abilităţile cognitive, capacitatea de învăţare, inteligenţa emoţională şi rezistenţa la stres pentru tot restul vieţii.
Şi în această privinţă, pandemia a arătat cât de vulnerabili sunt copiii şi tinerii.
COVID-19 a perturbat în totalitate viaţa copiilor de pretutindeni, întrerupându-le rutina reconfortantă şi familiară, precum mersul la şcoală sau joaca în aer liber. Măsurile de carantină au privat adolescenţii de contactele sociale şi de cele cu prietenii, atât de cruciale în această perioadă a vieţii. Iar în cazul copiilor afectaţi de traume provocate de violenţă, neglijare sau abuz în sânul familiei, carantina i-a izolat pe mulţi în spatele uşilor închise, împreună cu agresorii şi fără sprijinul la care ar avea în mod normal acces în şcoală, în cadrul familiilor extinse şi în comunităţile lor. COVID-19 fie a bulversat, fie a sistat furnizarea serviciilor critice de sănătate mintală în 93% dintre ţările lumii.
Aceste efecte se adaugă unui bilanţ deja îngrijorător. În scrisoarea mea precedentă, am vorbit despre creşterea incidenţei tulburărilor mintale în rândul copiilor sub 18 ani, o perioadă critică în dezvoltarea unui tânăr. Jumătate dintre afecţiunile mintale se declanşează înaintea vârstei de 15 ani, iar 75% dintre ele apar până la maturitate. Majoritatea dintre cele 800.000 de persoane care se sinucid anual sunt tinere, iar automutilarea este a doua cauză de deces în cazul fetelor de 15-19 ani.
Din nefericire, mult prea mulţi copii şi tineri nu solicită ajutor din cauza stigmatizării şi a discriminării ce însoţesc abuzul şi afecţiunile mintale. Mai mult, sănătatea mintală este un domeniu subfinanţat aproape pretutindeni, iar guvernele trebuie să se implice mai mult. În ţările cu venituri mici, programelor de sănătate mintală li se alocă sub 1% din bugetele dedicate sectorului sănătăţii.
Având în vedere că bunăstarea mintală a tinerilor şi a copiilor întâmpină provocări atât de mari, această pandemie reprezintă şi o ocazie de a învăţa şi de a vorbi despre sănătatea mintală în rândul adulţilor şi copiilor.
Acţiuni necesare: Tinerii ca Tuuliikkaaa fac apel la sprijin, iar noi trebuie să le ascultăm preocupările.
Unele guverne o fac deja. În Bangladesh, Georgia şi India, liniile de asistenţă telefonică gratuită acordă sprijin vital copiilor. Telefonul copilului din India a primit în primele 11 zile de carantină impusă de COVID-19 peste 92.000 de apeluri în care se cerea ajutor împotriva abuzurilor şi a violenţei, o creştere de 50%.
În Kazahstan, care înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de suicid în rândul adolescenţilor din lume, UNICEF a lansat o platformă în aprilie 2020 în vederea furnizării unor servicii de consiliere individuală online adolescenţilor, însoţite de formarea şi educarea specialiştilor în sănătate mintală, scopul fiind combaterea anxietăţii, a stresului şi a incertitudinii cauzate de COVID-19. În doar trei luni, au fost formaţi peste 5.000 de psihologi şcolari şi de specialişti în sănătate mintală. Alte programe naţionale promovează activităţi de socializare dedicate adolescenţilor prin intermediul grupurilor de sprijin reciproc şi al discuţiilor cu părinţii pentru a asigura trecerea de la stigmatizare la înţelegere şi îngrijire în domeniul sănătăţii mintale, intensificând totodată acordarea de consiliere şi sprijin.
În mod similar, prin intervenţii testate şi campanii, organizaţiile din lumea întreagă se asigură împreună cu tinerii că actul de a cere ajutor în cazul problemelor de sănătate mintală devine o normalitate. De exemplu, campania Time to Change combate discriminarea persoanelor cu tulburări mintale în Regatul Unit, colaborând cu cadrele didactice, administratorii de şcoli şi elevii pentru a demara discuţii, pentru a elimina stigmatizarea şi pentru a sprijini tinerii.
Trebuie să ne implicăm mai mult: este necesar ca ţările să realizeze investiţiile cuvenite în acest domeniu, să dezvolte substanţial serviciile de sănătate mintală şi sprijinul acordat tinerilor în comunităţi şi şcoli şi să implementeze programe de educaţie parentală pentru a asigura copiilor din familiile vulnerabile sprijinul şi protecţia de care au nevoie acasă.
Nr. 4: COVID-19 nu face discriminare, spre deosebire de societăţile noastre
„Trebuie să renunţăm la ideea că nu avem nicio putere şi să realizăm că puterea noastră este infinită.” Clover, 20 de ani, Australia
Pandemia de coronavirus a afectat aproape orice persoană de pe planetă, însă nu ne afectează pe toţi la fel. În mult prea multe ţări, apartenenţa etnică, culoarea pielii sau situaţia materială a unei persoane poate fi un factor ce creşte riscul de a fi afectat de pandemie. De exemplu, în Statele Unite ale Americii, deşi reprezintă 13% din populaţie, afro-americanii însumează aproximativ o pătrime dintre decesele provocate de COVID-19, având un risc de deces din cauza COVID-19 aproape de patru ori mai mare decât în cazul albilor.
În întreaga lume, cei care lucrează în linia întâi, personalul din domeniile esenţiale, persoanele aparţinând minorităţilor etnice şi cetăţenii săraci şi defavorizaţi sunt expuşi unui risc disproporţionat. Probabilitatea de a contracta boala este mai mare în cazul lor pentru că sunt mai expuşi şi au acces mai redus la îngrijire şi tratament. Aceasta ne pune pe toţi în pericol. Bogat sau sărac, dacă vecinul tău este bolnav, rişti să te îmbolnăveşti şi tu. Această criză nu va înceta pentru nimeni până când nu o vom învinge pentru toată lumea.
Şi sărăcia înregistrează o creştere dramatică. La nivel mondial, se estimează că numărul copiilor care trăiesc în gospodării ce se confruntă cu sărăcie monetară a crescut cu 142 de milioane până la finalul anului 2020.
Însă efectele sărăciei nu se răsfrâng doar asupra sănătăţii. Copiii cei mai săraci nu au doar cele mai mici şanse de a se proteja de virus, ci şi accesul cel mai redus la învăţământul la distanţă, la dotări pentru spălarea mâinilor şi la servicii. În cazul copiilor aflați într-o criză umanitară, riscurile sunt şi mai mari.
Copiii sunt de două ori mai expuşi riscului de sărăcie decât adulţii, prezentând şi un risc mai mare de a suferi pe parcursul vieţii din cauza consecinţelor irevocabile ale sărăciei. Copiii au rareori o a doua şansă în ceea ce priveşte asigurarea nutriţiei esenţiale în primii ani de viaţă, a educaţiei de calitate sau a unor îngrijiri medicale decente care să le permită să supravieţuiască, să prospere şi să se dezvolte. Dacă nu se iau măsuri, aceste consecinţe le pot afecta întreaga viaţă.
Acţiuni necesare. Aşa cum a afirmat cât se poate de elocvent Clover, copiii şi tinerii nu sunt lipsiţi de putere. Trebuie să ne asigurăm că fiecare copil are oportunitatea să contribuie în cadrul societăţii şi că niciun copil nu este lăsat în urmă, indiferent de gen, rasă, apartenenţa etnică sau religie. Trebuie să ne reînnoim angajamentul privind eliminarea inegalităţilor şi a discriminării. Aşa cum a declarat Secretarul general Guterres anul acesta, avem nevoie de o nouă generaţie de politici de protecţie socială şi trebuie să combatem discriminarea, adânc înrădăcinată, pe criterii de gen, rasă sau apartenenţă etnică prin programe şi politici ţintite.
Mult prea mulţi copii nu pot accesa serviciile de bază pe care noi le considerăm cât se poate de normale. De exemplu, apa curată şi săpunul sunt fundamentale pentru prevenirea răspândirii COVID-19 şi a altor boli. Inovaţii precum staţii portabile pentru spălarea mâinilor, operate cu ajutorul unei pedale pentru a evita contactul mâinilor cu alte suprafeţe, au fost instalate în pieţe, centre medicale şi şcoli din Ecuador şi alte state cu scopul de a proteja copiii împotriva virusurilor şi a bacteriilor.
Mecanismele de protecţie socială, precum transferurile financiare, pot constitui un instrument crucial ce ajută familiile să se descurce pe termen scurt şi permit combaterea inegalităţilor la scară mai largă, oferind sprijin pentru şcolarizarea copiilor şi tratarea lor în unităţi medicale, pentru cumpărarea de alimente nutritive şi pentru reducerea exploatării copilului prin muncă. UNICEF colaborează în prezent cu guvernele din 115 ţări în vederea susţinerii unor ample programe de protecţie socială în cadrul eforturilor de combatere a COVID-19 şi de relansare post-COVID.
Experienţa crizelor anterioare arată că prioritizarea investiţiilor din sectorul social este cât se poate de justificată, chiar şi în timpul recesiunii economice. Guvernele încearcă să protejeze populaţia împotriva şocurilor provocate de COVID-19, dar trebuie de asemenea să se asigure că nu se reduc investiţiile la nivelul tuturor serviciilor sociale şi că îşi folosesc resursele pentru a asigura continuitatea furnizării serviciilor.
Nr. 5: SCHIMBĂRILE CLIMATICE reprezintă o altă criză planetară ce nu suferă amânare
„S-au schimbat multe în ceea ce ne priveşte de când nu mai putem ieşi în stradă să îndemnăm la acţiune, dar asta nu înseamnă că mişcarea climatică a fost redusă la tăcere… Nu putem fi reduşi la tăcere. Criza climatică continuă. Nu a fost depăşită. Nu s-a schimbat nimic.” Vanessa, Uganda
COVID-19 ne-a învăţat că problemele planetare necesită soluţii planetare. Copiii sunt cei care suferă cel mai mult din cauza schimbărilor climatice. Ei sunt vulnerabili la schimbarea aerului pe care îl respiră, a apei pe care o beau şi a hranei pe care o consumă. Ştim că sunt mai vulnerabili la pericolele vitale reprezentate de penuria de apă şi hrană şi de bolile transmisibile prin apă cauzate de schimbările climatice. Urmând traiectoria actuală, la nivel mondial, în doar 20 de ani, unu din patru copii va locui într-o zonă cu resurse de apă extrem de limitate. Noi, adulţii, suntem responsabili de sănătatea planetei pe care o vom lăsa moştenire copiilor noştri.
Neabordarea directă a problematicii schimbărilor climatice va duce la exacerbarea inegalităţilor. Până în 2050, se estimează că daunele totale cauzate de schimbările climatice vor ajunge la opt trilioane de dolari, sărăcind populaţia lumii cu 3% din PIB, chiar mai mult în regiunile cele mai sărace. Dacă nu acţionăm acum, peste un miliard de oameni riscă să fie strămutaţi în următorii 30 de ani pe măsură ce criza climatică, dezastrele naturale şi conflictele armate intensifică fenomenul migraţiei, având un impact major atât asupra ţărilor în curs de dezvoltare, cât şi asupra celor dezvoltate.
Acţiuni necesare: Trebuie ca măsurile noastre de combatere a COVID-19 şi de redresare să fie însoţite de acţiuni îndrăzneţe şi prompte vizând schimbările climatice şi protecţia mediului.
Sunt necesare programe de stimulente guvernamentale care să prioritizeze strategiile centrate pe emisii reduse de carbon şi o abordare globală coordonată, alături de acţiuni locale. Se cunosc deja câteva soluţii: transformarea serviciilor de alimentare cu apă, salubritate şi igienă într-unele rezistente la schimbările climatice şi la dezastre; crearea unor sisteme de învăţământ reziliente, prin şcoli verzi şi sigure; servicii medicale adaptabile la schimbările climatice şi la dezastre; reducerea poluării aerului, a solului şi a apei; implicarea tinerilor ca agenţi ai schimbării şi ca parteneri pentru protejarea mediului şi stoparea schimbărilor climatice; sisteme de protecţie socială adaptate schimbărilor climatice pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de dezastrele provocate de aceste schimbări; crearea unor sisteme şi regimuri alimentare adaptabile la schimbările climatice şi la dezastre.
Dacă nu vor creşte investiţiile în acest tip de soluţii, redresarea după pandemia de COVID-19 va fi mult mai grea.
Multe dintre aceste soluţii au un efect de domino, cu beneficii în domeniul sănătăţii şi în sectorul economic, sporind totodată rezistenţa la viitoarele dezastre.
În condiţiile în care 17 ţări extrag anual peste 80% dintre resursele lor de apă, trebuie să ne reimaginăm pentru copii o lume în care apa reprezintă o resursă sigură. O mai bună coordonare şi colaborare privind resursele de apă comune pot menţine pacea şi pot oferi oportunităţi pentru a construi oraşe şi mijloace de subzistenţă mai durabile şi un mediu curat şi sigur pentru copii.
În acelaşi timp, distribuirea de apă curată celor 40% din populaţia globală care nu au acces la instalații de apă curată şi salubritate poate preveni răspândirea bolilor infecţioase precum COVID-19, oferind şi un randament de patru dolari pentru fiecare dolar investit. În secolul XXI, nu există niciun motiv întemeiat pentru care să nu putem dota cu apă curată şi săpun fiecare gospodărie, şcoală, spital şi clinică medicală.
Între timp, putem urma exemplul tinerilor ca Vanessa, care nu doar îndeamnă la schimbare, ci şi fac ceva în acest sens. De pildă, câştigătorul Concursului de inovare pentru combaterea COVID-19 organizat de UNICEF în Nigeria a identificat o soluţie pentru comunităţile cu apă nesigură şi necorespunzătoare, folosind panouri solare pentru dezvoltarea unor sisteme durabile de alimentare cu apă.
Pe lângă că sunt utile pe termen scurt, vizând impactul economic şi social al pandemiei de COVID-19, aceste soluţii cresc totodată rezilienţa şi reduc emisiile pe termen lung.
În încheiere…
Într-o scrisoare publică pe care am scris-o în 2019, am vorbit despre preocupările şi speranţele mele legate de viitorul copiilor şi al tinerilor. Nu ştiam atunci că, peste un an, o pandemie mondială urma să demonstreze, într-un mod dramatic, cât de întemeiate erau acele preocupări.
Vestea proastă este că, având în vedere prelungirea crizei şi adâncirea efectelor negative în plan economic, ne aşteaptă alte zile grele. Turbulenţele economice decimează bugetele guvernelor şi anulează decenii de dezvoltare şi progrese. Dacă nu reuşim să acţionăm într-un mod decisiv şi prompt, este posibil ca generaţii la rând să resimtă aceste efecte.
Însă există şi o veste bună: putem inversa această tendinţă dacă percepem acest moment ca o ocazie unică de a reconstrui şi a regândi sistemele de care au nevoie copiii şi tinerii.
Acesta este aşadar un apel la acţiune adresat copiilor, tinerilor şi liderilor din toate sferele societăţii noastre – politicienilor de pe scena mondială, liderilor religioşi, responsabililor de politici guvernamentale, vedetelor sportive, magnaţilor media, militanţilor şi fiecăruia dintre noi.
Comunitatea internaţională trebuie să sprijine un efort de redresare incluzivă care acordă prioritate investiţiilor pentru copii. În numeroase domenii, de la siguranţa online şi respectarea vieţii private pe Internet până la educaţia digitală şi la distribuirea de apă curată, sectorul privat trebuie să se implice mai mult pentru a ajuta şi a proteja copiii prin intermediul inovaţiilor. Iar cetăţenii trebuie să continue să îi tragă la răspundere pe cei aflaţi la putere şi să se opună discriminării şi inegalităţilor.
În acest an, când UNICEF sărbătoreşte 75 de ani în care a reimaginat viitorul fiecărui copil, să venim în sprijinul copiilor şi al tinerilor cu un suflu nou inspirat de urgenţa situaţiei, creându-le oportunităţi, însufleţindu-le visele şi susţinându-i în toate aspectele vieţii lor.
Pandemia de COVID-19 nu va fi ultima criză cu care se confruntă umanitatea. Prin urmare, să lucrăm umăr la umăr, ca parteneri şi prieteni, pentru a ieşi din această pandemie mai puternici ca înainte.
