Ce urmărește Partidul România Unită
Zi de zi aflăm că încă un social-democrat s-a îmbarcat în Partidul România Unită. Sebastian Ghiță, Cristian Rizea, Marius Manolache, Mihai Sturzu, Marius Isăilă și Mirel Palada sunt doar câteva dintre numele agățate de liderul PRU la butoniera formațiunii înființate în aprilie 2015. Până acum câteva zile, cu excepția momentului înființării așa-numitei „patrule a lui Vlad Țepeș”, PRU nu oferise mai nimic demn de remarcat. Acum, dintr-o dată, partidul a devenit vedetă. Aspiră la greu social-democrați și dosarele lor penale, negociază cu Mircea Geoană, îl așteaptă pe Victor Ponta și îi dă bătăi de cap lui Liviu Dragnea.
Sunt câteva lucruri în comun care leagă numele vehiculate ca transferuri la PRU. Pe de o parte, avem categoria traseiștilor, gen Constantin Popa (senator, ex-PPDD, ex-UNPR, ex-PMP), Dorin Petrea (deputat, ex-UNPR, ex-PSD, ex-PMP), Răzvan Tănase (deputat, ex-PPDD, ex-UNPR, ex-Partidul Național Democrat) și Mario Caloianu (deputat, ex-PPDD, ex-UNPR, ex-PMP). După cum se poate observa din înșiruirea de partide prin care au trecut, aceștia nu se încurcă în principii și linii doctrinare, ci vor cu orice preț să-și conserve locul călduț din Parlament. Au intrat de-a valma în Legislativ, sub oblăduirea lui Dan Diaconescu sau la umbra PSD, după care au sărit în alte bărci, aparent mai promițătoare.
Pe de altă parte, îi avem pe Ghiță, Rizea, Manolache, Isăilă și Sturzu. Toți sunt apropiați ai lui Victor Ponta. Iar unii dintre ei au și dosare penale în diferite stadii.
Sebastian Ghiță a demisionat din PSD la sfârșitul lunii noiembrie 2014, criticându-i pe Ion Iliescu, Mircea Geoană și Marian Vanghelie și spunând că nu va reveni în partid „cât timp chestiunile legate de comunism, corupție și schimbarea legii partidelor politice nu sunt rezolvate”. În iulie 2015, când Liviu Dragnea câștiga șefia interimară a PSD în defavoarea Rovanei Plumb, prietenul fostului premier spunea că „după euroatlanticul Ponta, astăzi Iliescu ni l-a propus pe Dragnea”. Între timp, Ghiță a ajuns la un număr de patru dosare penale, iar recent a fost trimis în judecată pentru opt infracțiuni.
Cristian Rizea a vrut să candideze la Primăria sector 5, dar a fost nevoit să se retragă, după o discuție cu Liviu Dragnea, ca urmare a acuzațiilor de corupție formulate de procurori (trafic de influență, spălarea banilor și primirea a 300.000 de euro de la un om de afaceri). „Din păcate, nu aș mai fi putut rămâne într-un PSD condus de cineva care nu doar că a făcut tot posibilul pentru a mă împiedica să candidez la Primăria Sectorului 5, dar s-a gândit că trebuie să plătesc chiar cu închisoarea pentru asta!”, declara Rizea, luni, când anunța înscrierea în PRU.
La rândul său, deputatul Marius Manolache, fin al lui Victor Ponta, s-a făcut remarcat prin numeroasele proiecte nocive de modificare a codurilor penale și printr-o celebră declarație, dată după votarea pensiilor speciale pentru parlamentari: „Eu cred că nu putem să punem egalitate între un demnitar, înalt funcționar public, care are o răspundere extraordinară, și un cetățean normal, fie el muncitor, inginer, medic”. Asemenea nașului său, Manolache are și el probleme cu DNA, fiind pus sub urmărire penală.
Cât despre Marius Isăilă, astăzi înregimentat în PRU, fostul senator UNPR se poate „lăuda” cu o condamnare, în prima instanță, la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență și instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În fine, Mihai Sturzu, adus în PSD de Victor Ponta și „uns” în scurt timp în fruntea Tineretului Social-Democrat, a plecat din partid în decembrie 2015, după ce i-a cerut lui Dragnea să facă pasul înapoi pe motiv de dosar penal.
Or, este evident că toți aceștia - și alții asemenea, apropiați de fostul premier - aveau șanse minime, chiar zero să mai prindă vreun loc pe lista PSD de candidați la parlamentare. Adică, una este să-l lase Dragnea pe Ponta să candideze la Gorj (ca să nu riște intrarea partidului într-un război intern) și alta e ca actualul șef al PSD să-și lase propriii oameni pe dinafară doar pentru a popula lista cu susținătorii fostului premier.
În aceste condiții, era nevoie de un nou debușeu. PRU se numește el, partid ce are (sic!) printre principiile programatice și „eradicarea corupției”. Chiar dacă Victor Ponta ar decide să nu-și urmeze apropiații în PRU - variantă ce pare tot mai improbabilă zilele acestea -, este imposibil de crezut că toate aceste mișcări de trupe nu au avut aprobarea sa.
Scopul pentru care s-a pus în mișcare mașinăria? Dragnea spune că bănuiește „un UNPR reloaded”. Mai explicit a fost Sebastian Ghiță: „Dacă ALDE nu ia un scor de 10%, acest PRU e o opțiune de colaborare pe scena politică”. Cu alte cuvinte, în cazul în care ALDE, șubrezit serios de problemele penale ale lui Călin Popescu Tăriceanu, nu va câștiga suficiente mandate de senator și deputat pentru a ajuta PSD să formeze majoritatea parlamentară, PRU va fi partenerul firesc de dialog. Doar că prima condiție pentru ca acest lucru să fie posibil este ca formațiunea naționalistă condusă de Diaconu să depășească pragul electoral și să intre în Parlament. Apoi, de dragul unei viitoare colaborări PSD-PRU, ar fi mai util ca Victor Ponta să rămână în PSD, chiar dacă va pune umărul, indirect, prin apropiații săi, la ridicarea PRU. Iar după alegeri, la o adică, nu are decât să plece cu tot cu mandatul de parlamentar și să preia conducerea PRU, evident fiind că, atâta timp cât Dragnea conduce PSD, are șanse minime să mai prindă vreo funcție importantă. Iar în cazul în care planul de ridicare reușește, iar PRU intră în Parlament, altfel va discuta Ponta cu Dragnea.
