Ce a pitit coaliția PSD-ALDE în spatele bombei cu ceas numite OUG pentru amnistie și grațiere?

De luni bune, opinia publică, jurnaliști, analiști și politicieni din opoziție stau cu ochii pe bomba cu ceas numită OUG pentru amnistie și grațiere. Prin informații atent plasate, unele date pe surse, altele asumate public, în declarații cu multiple sensuri, social-democrații au avut grijă să întrețină și să amplifice spaima că brusc, peste noapte, infractorii vor scăpa de-a valma de răspundere și pedepse, iar românii cinstiți nu vor mai putea face nimic. În spatele fumigenelor, Liviu Dragnea, Florin Iordache, Darius Vâlcov și alții au lucrat intens la un alt plan, ce prinde tot mai mult contur zilele acestea. Iar oamenii, concentrați mai mult pe spectrul amnistiei și grațierii prin OUG, vor reacționa foarte slab sau deloc la noul atac împotriva Justiției.

„Le-am spus că pe mine personal nu mă mai interesează ordonanţa privind amnistia. Vor să o dea la Guvern, să o dea, să o dea când vor. Unii colegi au ţinut presiune luni de zile, premierul Dăncilă a rezistat”, declara Liviu Dragnea în luna septembrie, când începeau în PSD discuțiile despre remaniere și despre „trădătorii” din partid.

Ulterior, au tot apărut informații, pe surse, că Liviu Dragnea negociază cu omologul de la ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, OUG pentru amnistie și grațiere, iar ministrul Tudorel Toader, întrebat dacă i s-a cerut să livreze ordonanța, a evitat să dea un răspuns.

Spre sfârșitul lunii trecute, s-au amplificat, iar, informațiile pe surse despre ultimatumul pe care Liviu Dragnea i l-a dat lui Tudorel Toader și s-au înmulțit ieșirile publice ale unor lideri social-democrați din eșalonul doi despre necesitatea unei OUG pentru amnistie și grațiere.

„Problema unei amnistii nu văd de ce chinuie atât de mult atâta lume. În orice stat, ca urmare a faptului că apare un curent că numiţi cetăţeni care au greşit şi care sunt conştienţi că au greşit, statul acordă clemenţa sa. Nu înţeleg această tendinţă sângeroasă că trebuie băgaţi unii la puşcărie fiind însuşită de o parte mare a opoziţiei care vede o metodă de a câştiga alegerile, altfel nu sunt în stare să propună nimic”, spunea președintele PSD Vaslui, Dumitru Buzatu.

„Vom continua să modificăm legile, vom continua să trecem prin Parlament ce am spus, vom continua să cerem călăii ăștia să răspundă în fața legii și, la final, dăm și amnistia și grațierea, ca să ne lămurim (...) Nu e niciun fel de știre, pentru că noi ne-am asumat ca partid lucrul ăsta”, arăta și secretarul general al PSD, Codrin Ștefănescu. Și tot el avea grijă să relateze public cum le-a spus șeful CJ Vrancea, Marian Oprișan, procurorilor care l-au audiat în dosarul lui Liviu Dragnea să nu se mai chinuie, pentru că „oricum vom da legea amnistiei și grațierii”.

Apoi, tot pe surse, a apărut în spațiul public ideea că OUG pentru amnistie și grațiere va fi adoptată în ianuarie. Ca de obicei, informația pe surse a fost întărită de o avalanșă de declarații în favoarea demersului.

„În orice țară civilizată era dată amnistia și grațierea în a doua secundă. Noi tot o amânăm, de ce? Nu știu. Întrebați Bădălăii și alte personalități de la noi. De ce să amânăm un lucru necesar pentru români, oameni care au fost abuzați?”, spunea, săptămâna trecută, deputatul PSD Cătălin Rădulescu. Tot el nu se ferea să-și manifeste public nemulțumirea față de ministrul Tudorel Toader, care ar fi trebuit „să își asume ordonanța asta de foarte mult timp”.

Pericolul a fost întărit printr-o serie de declarații din partea opoziției, care a vorbit inclusiv de variantele pe care le-ar fi discutat social-democrații (amnistie pentru pedepse până la 5 ani, până la 8 ani sau până la 10 ani) și de momentele luate în considerare pentru adoptare (până la Crăciun sau după Sf. Ioan).

În tot acest vacarm general, premierul Viorica Dăncilă a ieșit să calmeze chipurile situația, spunând că nu are pe masă un astfel de act normativ și că nu a discutat cu nimeni despre amnistie și grațiere. Ea nu a exclus însă ca subiectul să fie abordat într-o viitoare ședință a conducerii PSD, pentru că, nu-i așa?, de doi ani încoace toate deciziile care privesc activitatea Guvernului și, implicit, această țară se iau în CEx-ul PSD, sub oblăduirea „comandantului suprem”.

Și, ce să vezi?, câteva zile mai târziu, se găsește un lider social-democrat care să spună că la următorul CEx al PSD se va discuta despre amnistie și grațiere. „Ideea e să ştim, ori e albă, ori e neagră. Se discută pe la colţuri de amnistie şi graţiere. Trebuie să discutăm în CEx dacă mergem mai departe sau nu, ca să închidem acest subiect (...). La începutul săptămânii viitoare, vom şti care e părerea PSD în legătură cu ordonanţa de amnistie şi graţiere”, spunea primarul sectorului 1, Daniel Tudorache.

„În orice țară civilizată, cu democrație consolidată, știți foarte bine, politica administrează justiția, iar magistrații o înfăptuiesc în baza acestor prerogative stabilite de lege. În România se poate întâmpla orice care să asigure normalitatea. PSD este un partid care împreună cu structurile sale se putea gândi la un act de clemență (...) De ce ar fi nevoie? Vreau să spun clar: haideți să ne gândim la seria de abuzuri comise în justiție și la seria de oameni condamnați nevinovați pe baza protocoalelor încheiate între SRI și Parchete”, susținea, în tandem, și Marian Oprișan. De reținut din declarația acestuia două lucruri esențiale. Primul, concepția PSD despre justiție: ea este supusă politicii, adică politicienilor aflați vremelnic la putere. Independența justiției este, așadar, pentru social-democrați doar o glumă, un slogan pe care să-l invoce doar când le convine și vorbesc despre „sistemul paralel”. Al doilea, justificarea amnistiei și grațierii prin protocoalele încheiate de SRI cu Parchetele.

Și mai clară în exprimare a fost Lia Olguța Vasilescu, fost ministru al Muncii, vicepreședinte al PSD la nivel național: „Categoric da (trebuie dată OUG pentru amnistie și grațiere - n.r.) Pentru că nu mai există căi de atac pentru persoane judecate şi condamnate, multe dintre ele, de completurile de 5 declarate ilegale. Nu mai vorbesc de protocoalele SRI şi DNA, care au fost ilegale şi au adăugat la lege”.

Și așa ajungem la planul care se conturează zilele acestea. În ciuda tuturor acestor declarații pro-OUG pentru amnistie și grațiere, premierul Dăncilă și lideri ai PSD au anunțat, luni, luând oarecum pe toți prin surprindere, că vor merge pe o ordonanță de urgență de modificare a Codurilor penale. Oficial, au argumentat că majoritatea este nevoită să apeleze la această variantă pentru că trebuie îndreptate niște lucruri în sistemul de Justiție și pentru că președintele Klaus Iohannis le pune piedici (prin sesizările repetate la CCR și prin cererile de reexaminare). Neoficial, este clar că portița găsită - OUG pentru modificarea Codurilor penale - este suficient de satisfăcătoare pentru Dragnea și compania astfel încât să devină prioritate. Ca să nu mai spunem că este mult mai ușor de vândut opiniei publice și partenerilor externi o ordonanță care preia doar textele declarate constituționale de CCR decât o ordonanță pentru amnistie și grațiere.

Cât despre argumentația potrivit căreia Guvernul nu ar putea adopta o ordonanță de urgență în care să preia modificările declarate constituționale, nimic mai adevărat, doar că Executivul PSD-ALDE a demonstrat până acum, în repetate rânduri, că nu se împiedică în astfel de detalii. Și, la urma, urmei, dacă adoptă OUG, cine o va ataca? Victor Ciorbea? Da, e drept, mai există și posibilitatea invocării unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Legislativ, dar aici CCR ne-ar putea oferi o nouă surpriză neplăcută.

Să vedem, concret, și ce ar putea infractorii din politică să introducă în OUG-ul de modificare a Codurilor penale.

O țintă o constituie introducerea posibilității de revizuire a sentințelor definitive. Pe Codul de procedură penală în vigoare (art. 426), contestațiile în anulare împotriva hotărârilor penale definitive se pot face, printre altele, „când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate”. Problema e că, puțin mai jos, la art. 428, se precizează că o contestație în anulare pentru motivul precizat poate fi introdusă în termen de 30 de zile de la data comunicării instanței de apel.

Cum pe Liviu Dragnea, Dan Voiculescu, Elena Udrea, Alina Bica, Dan Șova și alți politicieni condamnați de completele de 5 judecători nu-i avantajează limitarea la 30 de zile, ne putem aștepta ca în ordonanță să fie introdusă o modificare a termenului.

Nu în ultimul rând, să remarcăm că în forma adoptată acum două zile în Senat de coaliția PSD-ALDE a fost introdusă o nouă situație care poate atrage depunerea contestației în anulare: „când nu au fost respectate dispozițiile referitoare la semnarea hotărârilor judecătorești de către judecătorii care le-au pronunțat”. Vă mai amintiți, cumva, care lider de partid se plângea instanței că i-ar trebui anulată condamnarea pe motiv de semnături pe motivarea deciziei? Liviu Dragnea, bineînțeles, detaliile le găsiți AICI.

Să ne uităm și la modificările aduse capitolului din Codul de procedură penală care reglementează „Revizuirea”. Coaliția PSD-ALDE a introdus două noi cazuri de revizuire:

1. neredactarea și/sau nesemnarea hotărârii judecătorești de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei în fond și la dezbateri;

2. un judecător sau un procuror a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză.

Interesant, nu? Bine că Inspecția Judiciară nu răspunde la comenzi politice...

Până una, alta, să fim cu ochii pe Curtea Constituțională, de unde ar putea veni, joi, noi indicii despre cazurile de revizuire ce ar putea fi introduse, în condițiile în care judecătorii CCR sunt așteptați să se pronunțe pe legalitatea protocoalelor încheiate de SRI cu autoritățile judiciare.