Editorial Cazul Kovesi și ultimele redute ale grupului infracțional organizat
Fiecare oră care trece fără ca Valer Dorneanu să demisioneze din fruntea CCR este o palmă dată cetățenilor României și o pată pe imaginea țării. Dacă ar avea un dram de morală, președintele Curții Constituționale s-ar ascunde într-o văgăună și n-ar mai ieși decât să meargă la biserică pentru a se ruga la Dumnezeu să-l ajute să priceapă că trebuie să-i crape obrazul de rușine.
Sentința CEDO în cazul Kovesi este atât de devastatoare pentru un slujbaș al Dreptului încât nimic nu-i mai poate spăla cariera – sau cum s-o numi activitatea sa dubioasă, începută prin pulverizarea Punctului 8 al Declarației de la Timișoara. Nu uit nici că oficina Moscovei l-a numit în 2019 „Personalitatea anului în România" – dar despre acest detaliu cu altă ocazie.
Dorneanu nu este doar un ins care ar putea să facă primul său gest de onoare și să dispară definitiv din viața publică. Ca președinte al Curții Constituționale, el este obligat să plece, pentru a nu plasa România într-o zonă de lipsă de credibilitate. N-a uitat nimeni perioada când aveam un stat capturat de un grup infracțional organizat, servit cu ancărul CCR în celebra ședință de la toaletă. Instituția care trebuia să vegheze asupra constituționalității s-a comportat ca gealații „veniți" la procesul fostului lider PSD. A fost torpila cu repetiție folosită pentru anihilarea oricărei perturbări aduse infractorilor deveniți stăpâni peste vatra tuturor. Țineți minte povestea în care Pablo Escobar lua cu asalt Palatul de Justiție, distrugea probe și omora judecătorii?
Aiuritor este faptul că brațele lungi ale mașinăriei infernale anti-Kovesi, Valer Dorneanu și Tudorel Toader, trăiesc într-o realitate proprie. Așa e tradiția, așa se comportă. Așa cum, în rapoartele de țară din perioada 2003 – 2004, PSD vedea blânde instrucțiuni, deși era acuzat că patronează corupția endemică, Dorneanu și Toader privesc Decizia CEDO ca și când s-ar referi la producția de ceai a Indiei.
Dorneanu: nu există nicio critică la adresa Curții Constituționale. N-am fost noi atacați de doamna Kovesi, nu am figurat ca parte acolo.
Toader: Ministrul nu este autor al dreptului de sesizare a CCR. O face Guvernul, președintele Senatului, președintele Camerei.
Din nou, cetățenii României sunt considerați tembeli. Asta este filosofia comportamentală a acestor inși profund compromiși – poți scoate omul din partid, dar nu poți scoate partidul din om.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Dar dacă Dorneanu are o carieră juridică obscură, deși a ocupat ditamai funcțiile în statul român, Toader, cu două mandate la CCR, a fost reales rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza" din Iași.
Dacă pe Dorneanu îl poți bănui că nu face distincție între balcoane și Balcani, Toader nu e tâmpit. Dimpotrivă. Cu mânuța lui a semnat porcăria de rechizitoriu contra fostei șefe a DNA, folosit la CCR, în care erau mai mult minciuni decât în bilanțul guvernării PSD. Ceea ce, să recunoaștem, pare imposibil.
Iar dacă cetățenii României au fost și sunt tratați de către cei doi profesioniști ai prostituției juridice ca și când ar fi reduși mintal, cu judecătorii CEDO nu le-a mers.
Decizia este limpede: Laurei Codruța Kovesi i s-a încălcat accesul la justiție. Totodată, a fost demisă pe baza unei evaluări în care era acuzată că s-a exprimat public referitor la modificări legislative ce afectau sistemul judiciar.
Iar raportorul Deciziei CCR, cine a fost raportorul? Exact! Valer Dorneanu! Putea să rateze el ocazia de a fi primul servitor al stăpânului?
Servitor ca servitor, dar nu e vorba, cumva, de încă un grup infracțional organizat?
Asemenea complicități nu mai pot fi tolerate într-un stat democratic, membru UE. Este obligatoriu să modificăm Legea CCR. Dacă nu luptăm să o facem, suntem complicii lui Dorneanu și Toader, suntem vrednici de milă. Sau jagardele – nici „javră", nici „jigodie", ci amândouă. Iar cetățenii României merită altceva.
