Editorial Alegerile locale: încălzirea
În noaptea alegerilor locale, când Ludovic Orban și-a asumat ceea ce partidul numește o victorie istorică, președintele PNL pare să se fi grăbit nițel să afirme că PSD-ul a fost bătut "fără drept de apel".
Nu-i vorba de creșterea sensibilă a scorului PSD la nivel național față de europarlamentare - a compara cele două runde de alegeri sună, oricum, ca și cum ai compara mere cu pere, iar la data acelui scrutin formațiunea lui Marcel Ciolacu era încă (și în destule privințe rămâne) formațiunea lui Liviu Dragnea: mult mai aproape de conservatorii polonezi ori de curtea baronial-extremistă a lui Viktor Orbán decât de SPD-ul german sau de spaniolii lui Pedro Sánchez.
Pe măsură ce s-au strâns însă datele centralizate oficial, iar lustrul victoriilor de la numeroase primării a-nceput să se atenueze, harta Consiliilor Județene din Moldova a refuzat să se coloreze în galben: fruntași liberali preziceau o ascensiune fulminantă a partidului în fieful de altădată al PSD.
Sigur, în Iași (prin Costel Alexe) și la Vrancea (Cătălin Toma) reușitele nu sunt de neglijat, dar Bacăul, Neamțul și Galațiul au președinți de Consilii de la PSD.
În Muntenia, Oltenia și Dobrogea lucrurile stau în mare măsură tot așa, iar dacă te uiți și la componența Consiliilor ele se complică semnificativ: un primar incapabil să negocieze majorități sau legat de mâini și de picioare își va înghiți angajamentele din campanie relativ repede.
Ceea ce pune rapid în altă ramă și victoria extrem de importantă din cel mai mare oraș al României.
Testul București
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Sprijinit de PNL (iar acesta e indubitabil un merit al lui Ludovic Orban, care-a riscat inteligent - o strategie mult mai eficace decât balamucul candidaturilor liberale din 2016), noul primar general al Bucureștiului, Nicușor Dan, se va confrunta și el cu un Consiliu General în care tot PSD-ul are cei mai mulți reprezentanți.
Înțelegerea pe care e de așteptat s-o formeze USR-PLUS și PNL-ul în Consiliul Bucureștiului va fi rapid pusă la încercare în cazurile în care e nevoie de majoritate calificată - e ușor de imaginat entuziasmul lui Mitică Dragomir ori al bine-cunoscutului Aurelian Bădulescu în a aproba proiectele lui Nicușor Dan legate de proprietățile administrației locale.
E și mai ușor de imaginat atmosfera în care vor avea loc unele ședințe ale CGMB: sigur, imaginile cu oameni furioși încăierându-se fac bine audiențelor de televiziune, dar învinsul - în cazul lui chiar fără drept de apel - Victor Ponta avea dreptate să prezică, în noaptea de duminică, patru ani de încordare în capitală. E încă foarte devreme, dar nu poate fi exclusă ipoteza ca în 2024 Nicușor Dan să candideze pentru un al doilea mandat cu o variațiune a sloganului de anțărț al lui Traian Băsescu: "Dați-mi și un Consiliu"!
Cât despre apartenența politică a primarului capitalei, mă tem că e cu totul irelevant dacă el își va menține statutul de independent cu care a candidat, dacă se va înscrie în PNL ori dacă va relua discuția despre relația sa cu USR, partid pe care l-a fondat.
Dacă ne gândim numai la reabilitarea rețelei de termoficare din București - una dintre promisiunile de campanie, apropo -, trebuie spus că ea ar presupune lucrări publice imense, întoarcerea unor bulevarde și șosele cu fundul în sus și, țineți-vă bine!, oprirea periodică a livrării de apă caldă și căldură. Care dintre partide credeți c-ar vrea să împartă inevitabila notă de plată provocată de reacția enervată a bucureștenilor?
Vestea proastă pentru partide este că nu o să le întrebe nimeni dacă au chef sau nu să se simtă răspunzătoare, căci sunt și vor fi asociate cu numele și cu demersurile primarului. Iar în cazul în care înțelegerea locală dintre USR-PLUS și PNL va începe să dea rateuri, victoria se va duce repede pe apa cam stătută a Dâmboviței.
Refuz să-mi imaginez, cel puțin pentru moment, scena în care un consilier din partea majorității se va pune pe picioarele de dindărăt când vine vorba de exproprierea unui teren pentru că are un amic, un văr sau vreun fost partener de afaceri care vor și ei, săracii, să ridice un bloc modest de vreo 25-30 de etaje exact pe respectivul teren.
Două tururi?
În hărmălaia stârnită duminică după închiderea urnelor - și mai ales după ce acuzațiile de fraudă de la sectorul 1 al Bucureștiului au atins cote incandescente - a rămas iarăși neglijat unul dintre cele mai mari deficite democratice ale acestei țări.
L-a invocat scurt președintele Iohannis și ar trebui să aducem aminte că primul Guvern Orban a fost trântit de Parlament tocmai din cauza încercării de a-l îndrepta (cât de sinceră și de coerent planificată a fost acea încercare e altă discuție).
Însă gradul de legitimitate de care se bucură cei aleși să conducă localitățile noastre și procesul în baza căruia ei sunt aleși au urgent nevoie de o actualizare - e nevoie ca alegerile locale să înceteze a mai fi un simplu test de popularitate pentru primarul în funcție care se termină în mai puțin de o zi și al cărui sens profund (binele comun) să poată fi ignorat grație unor tactici de campanie care exclud până și banalele dezbateri față în față.
E nevoie de alegeri în două tururi.
După cum foarte bine observă eseistul Florin Poenaru, Emil Boc a fost reales la Cluj cu un procentaj dărâmător, dar a strâns puțin peste 70 de mii de voturi. În orașul-vedetă al momentului e cam puțin. Într-unul comparabil ca număr de locuitori (și deocamdată cam atât), la Constanța, noul primar are girul a mai puțin de 30,000 de concitadini.
Dacă ne interesează cu adevărat ca politica și politicile locale să iasă din zona arbitrariului și a strictei necesități, accesul cât mai larg la alegeri și implicarea dincolo de ele a cetățenilor în afacerile publice sunt nu numai necesare, sunt obligatorii.
Merită să ne-aducem aminte că formațiunea care-a legiferat travestiul democratic al localelor dintr-un foc, PDL, a dispărut după opt ani.
Merită să și adăugăm că într-un sistem cu două tururi de scrutin Gabriela Firea ar fi avut încă o șansă în București.
Dar dacă e adevărat că și-ar putea continua cariera politică în Parlament, poate că la un viitor vot asupra alegerilor locale în două tururi se va pronunța pentru. E și asta o victorie - pentru toată lumea.
