România-Italia – o prietenie profundă
Anul 2024 a debutat printr-un intens efort de definitivare a Declarației Comune de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat între România și Italia, a altor opt documentele bilaterale, cât și a detaliilor logistice, esențiale pentru organizarea Ședinței comune a guvernelor român și italian.
Concretizată la 15 februarie 2024, în prestigioasa Villa Pamphilj din centrul Romei, întâlnirea istorică dintre prim-miniștrii Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni, însoțiți de vicepremieri și miniștrii de externe, de interne, ai apărării, transporturilor, economiei, a avut loc la 13 ani distanță de la precedenta, reprezentând un punct de referință în relația bilaterală dintre România și Italia ce deschide un nou capitol al cooperării între țările noastre, caracterizat de un dinamism crescut. Ședința comună a celor două guverne a fost prima găzduită de guvernul italian condus de Giorgia Meloni, cu o vizibilitate sporită în anul în care Italia deține președinția G7, iar formatul în sine al reuniunii a demonstrat profunzimea și bogăția parteneriatului nostru strategic.
Impulsul pe care această reuniune la nivel înalt îl dă relației bilaterale, de altfel o relație privilegiată, grație Parteneriatului Strategic Consolidat și schimburilor economice record de peste 20 de miliarde de euro, se dorește a fi unul istoric. Alegerea acestui adjectiv este deplin justificată de nivelul răspunsurilor pe care contextul global actual, caracterizat de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu, acutizarea competiției geopolitice și insecuritatea liniilor de aprovizionare dintre Asia și Europa, le așteaptă de la democrațiile europene.
În cazul României și Italiei, guvernele din cele două țări, diplomația și ministerele de linie au identificat cele mai bune formule de cooperare într-o serie de domenii de mare actualitate (afaceri externe și europene, apărare, securitate cibernetică, protecție civilă, cooperare polițienească, formare administrație publică, IMM-uri, turism) și le-au oficializat cu acest prilej prin semnarea de documente bilaterale – Declarația privind Parteneriatul Strategic Consolidat, memorandumuri și scrisori de intenție.
Unul dintre momentele cele mai încărcate de pragmatism din marja reuniunii la nivel înalt a fost reprezentat de organizarea Forumului Economic România-Italia, la care au participat cca. 300 de reprezentanți ai companiilor italiene și ai companiilor românești, o vitrină economică în care autoritățile române au expus proiectele prioritare pentru infrastructura românească în următorii 10 ani, respectiv poziția strategică a României în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Prezența atâtor companii importante din cele două țări a arătat interesul reciproc de a lucra împreună, de a identifica noi oportunități și proiecte de colaborare atât pe cele două piețe, cât și în state terțe. Merită subliniat că Nuclearelectrica a semnat un important Memorandum de Înțelegere pentru a avansa dezvoltarea și finanțarea retehnologizării reactoarelor de la Cernavodă, proiecte strategice cu impact semnificativ asupra securității energetice a României și obiectivelor de decarbonizare, cu o linie de finanțare deschisă până la 2 miliarde de euro.
Marea Neagră este astăzi un punct de maxim interes pe harta securității globale, din cauza agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei. Securitatea la Marea Neagră este vitală nu doar pentru România și țările riverane, ci reprezintă o componentă importantă atât a securității euro-atlantice, cât și a securității alimentare la nivel internațional. În același timp, exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, inclusiv cu sprijinul companiei italiene Saipem implicată în proiectul Neptun Deep, va permite țării noastre să devină cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. În ceea ce privește chestiunile majore de securitate, precum situația din Ucraina sau asigurarea stabilității Republicii Moldova, partea italiană s-a angajat să le plaseze prioritar pe agenda președinției clubului select G7 pe care o deține.
De asemenea, în materie de coordonare a politicii externe, diplomația din cele două țări își propune să organizeze regulat consultări pe teme de actualitate, precum evoluțiile din Balcani sau cele de pe continentul african. Cadrul conferit de dialogul privilegiat ne oferă multiple oportunități de colaborare.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
În Ședința comună a guvernelor român și italian, un subiect important l-a reprezentat comunitatea românească rezidentă în Italia. Față de provocările din urmă cu mai bine de un deceniu, reuniunea dintre cei doi premieri a fost prilej de exprimare a aprecierii față de nivelul excelent de integrare a acesteia, o comunitate activă care are o contribuție importantă la PIB-ul italian. În același timp, este un semn că maturizarea comunității românești și a raporturilor cu societatea-gazdă poate să intre, cu condiția asumării unui rol mai vizibil, mai de substanță, într-o nouă fază.
Desigur, în diplomație nu ne permitem luxul hazardului, căci inacțiunea noastră se poate traduce automat în spațiu lăsat altor actori internaționali. De Italia ne leagă atât de multe, în plan istorico-cultural, economic, uman, încât activitatea politico-diplomatică este obligată să deschidă “uși” și să obțină un teren fertil pentru implementarea angajamentelor asumate și identificarea de noi oportunități și formate de cooperare care să producă rezultate în beneficiul societăților și cetățenilor noștri.
