În ultimul deceniu, România a atins niveluri record de creștere economică, de reducere a sărăciei într-un ritm susținut, precum și de creștere a veniturilor gospodăriilor. Fiind membră a Uniunii Europene (UE) din 2007, Romania a avut una dintre cele mai ridicate creșteri economice din UE în perioada 2010-2020.
România a fost, însă, serios afectată de pandemia de COVID-19, precum multe alte țări. În 2020, economia țării s-a contractat cu 3,9 la sută, iar rata șomajului a ajuns la 5,5 la sută în iulie, înainte de a scădea ușor la 5,3 la sută în decembrie. Comerțul și serviciile au scăzut cu 4,7 la sută, în timp ce sectoare precum cel al turismului și cel al ospitalității au fost grav afectate. Progresul înregistrat în ceea ce privește reducerea graduală a sărăciei a fost temporar inversat, iar inegalitățile sociale și economice au crescut.
Guvernul român a răspuns rapid crizei, oferind un stimul fiscal de 4,4% din PIB în 2020 pentru a ajuta economia. Activitatea economică a fost susținută și de un sector privat rezilient. Astăzi, economia României prezintă semne solide de redresare. Se preconizează că economia va crește cu aproximativ 7% în 2021, România fiind, astfel, una dintre puținele economii ale UE ce se așteaptă să atingă produsul intern brut (PIB) din perioada pre-pandemică deja în acest an. Acest lucru este foarte promițător.
Cu toate acestea, viitorul rămâne incert, întrucât România se confruntă cu mai multe provocări importante.
Pandemia a expus vulnerabilitatea instituțiilor României în fața șocurilor, a exacerbat presiunile fiscale existente și a mărit decalajele în sectoare precum sănătatea, educația, ocuparea forței de muncă sau protecția socială.
Rata sărăciei a crescut semnificativ în rândul populației în 2020, în special în rândul comunităților vulnerabile, cum ar fi romii. Rata sărăciei rămâne ridicată și în 2021, datorită triplului impact generat de pandemia de COVID-19, de rezultatele agricole slabe din 2020, precum și de diminuarea remiterilor din străinătate.
Criza generată de pandemia de COVID-19 a afectat în mod disproporționat angajații din prima linie, cu calificare scăzută sau cu contracte de muncă temporare, liber profesioniștii, femeile, tinerii și întreprinderile mici. Criza a afectat salariile, locurile de muncă și oportunitățile economice.
De asemenea, pandemia a evidențiat inegalități adânc înrădăcinate la nivelul societății. Locurile de muncă din sectorul informal și veniturile din remiteri din străinătate au fost sever afectate pentru comunitățile care depind cel mai mult de acestea, în special romii, cel mai vulnerabil grup.
Cum poate România să rezolve aceste provocări, dar și să asigure o redresare rezilientă, echitabilă și care protejează mediul înconjurător?
Reforme în mai multe domenii cheie pot deschide calea și pregăti terenul pentru progres în acest sens.
În primul rând, este nevoie de progres în ceea ce privește reforma politicii și administrației fiscale. Pentru ca România să poată crește cheltuielile cu pensiile sau din sectorul educației și al sănătății, trebuie să îmbunătățească colectarea veniturilor. În prezent, România colectează mai puțin de 27% din PIB in venituri fiscale, reprezentând a doua cea mai mică pondere din UE. Creșterea veniturilor și a eficienției colectării necesită, de exemplu, măsuri pentru îmbunătățirea colectării veniturilor din taxe, inclusiv prin digitalizarea administrării impozitelor și eliminarea scutirilor de impozite.
În al doilea rând, sunt necesare ajustări în ceea ce privește prioritizarea cheltuielilor publice. Având cea de-a treia cea mai mică cheltuială publică din PIB dintre țările UE, România are deja un spațiu limitat pentru a reduce cheltuielile, dar se poate concentra asupra eficientizării acestora, abordând în același timp presiunile ce decurg din cheltuielile mari cu salarizarea în sectorul public. Ocuparea și salarizarea în sectorul public, de exemplu, ar putea beneficia de o revizuire a structurilor salariale și de o corelare a remunerației cu performanța.
În al treilea rând, asigurarea sustenabilității fondului de pensii al țării trebuie tratată cu prioritate. Deficitul fondului de pensii este, în prezent, de aproximativ 2% din PIB și este subvenționat de la bugetul de stat. Prin urmare, fondul de pensii ar putea beneficia de o examinare mai atentă a formulei de indexare a pensiilor, a numărului de ani de contribuție și a rolului pensiilor speciale.
În al patrulea rând, reforma și restructurarea întreprinderilor de stat trebuie abordate cu deosebită considerație, având în vedere că acestea joacă un rol semnificativ în economia României. Întreprinderile de stat reprezintă aproximativ 4,5 la sută din ocuparea forței de muncă și sunt dominante în sectoare vitale, precum transportul și energia. Măsuri imediate ce trebuie luate în cadrul acestei reforme ar putea include îmbunătățirea guvernanței corporative. Ar fi, de exemplu, utilă elaborarea unei analize referitoare la selecția și recompensarea celor de pe poziții de conducere, astfel încât toți cei aflați în aceste poziții să acționeze obiectiv, în interesul întreprinderilor de stat.
În cele din urmă, îmbunătățirea protecției sociale este esențială pentru eforturile guvernului de a spori eficacitatea sectorului public și de a oferi cetățenilor servicii publice de calitate mai înaltă. O țintire mai bună a programelor de asistență socială va crește eficiența sprijinirii gospodăriilor și a persoanelor vulnerabile. Investițiile strategice în infrastructură, în dezvoltarea competențelor angajaților și în servicii publice eficiente pot contribui, de asemenea, la eliminarea decalajelor mari de dezvoltare care există între regiunile țării.
Nimic din toate acestea nu va fi posibil, însă, fără un angajament susținut și resurse dedicate. Din fericire, România va putea accesa fonduri UE semnificative prin Planul Național de Redresare și Reziliență, care va permite investiții mai mari în sectoare importante, cum ar fi transportul, infrastructura menită să sprijine o mai bună fructificare a energiei regenerabile, educația și sănătatea.
O redresare post-pandemică rezilientă presupune, de asemenea, progres în domenii critice precum tranziția la o economie verde și transformarea digitală - noi oportunități majore de a genera randamente substanțiale ale investițiilor în economia României.
M-am întors recent din prima mea călătorie oficială în România, unde m-am întâlnit cu lideri de țară și de guvern, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic, ai sectorului privat și membri ai comunităților locale. Am discutat despre o gamă largă de subiecte, inclusiv despre reforme, consolidare fiscală, incluziune socială, energie regenerabilă și gestionarea riscurilor de dezastre. Am fost extrem de impresionată de hotărârea partenerilor de discuții de a asigura că România va deveni mai puternică în urma pandemiei. Cred că acest lucru este posibil. În acest sens, am reiterat sprijinul continuu al Băncii Mondiale pentru a asigura tuturor românilor un viitor sigur, plin de oportunități și prosper.
