Schimbările bruște ale vremii ne supun organismul la un stres termic uriaș. Cât de gravă e situația în București

Organismul uman este supus unui stres termic uriaș și foarte curând ar putea să nu mai facă față. Este vorba despre stresul produs din cauza căldurii sau a frigului excesiv.

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Bătaie între jandarmi într-un restaurant din București. Unul dintre ei a ajuns în comă la spital

Accident grav pe un șantier din Capitală. O placă de beton a căzut peste un utilaj în care ar fi o persoană

Care sunt cele mai „instagramabile” locuri din București, anul acesta de Crăciun

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Pământ - anul de grație 1880. Temperatura medie resimțită la nivel global - 13,73 de grade. 140 de ani mai târziu, temperatura crește cu un grad, iar estimările arată că până la finalul acestui secol temperatura va crește cu încă 2 grade. Poate părea puțin, dar trebuie să ținem cont că peste 70% din suprafața Pământului este acoperită de apă. Acesta este și motivul pentru care aceste măsurători nu arată creșteri spectaculoase.

Dar ca să înțelegem cât de mult au crescut temperaturile vom lua un caz particular. București, 6 februarie 1954. Ziua în care s-au înregistrat -30,2 grade Celsius. Aproape 7 decenii mai târziu, minima a coborât la 2 grade. Creșterea temperaturilor are un efect pe care îl resimțim din ce în ce mai mult asupra vieții de zi cu zi.

Se numește stres termic și se manifestă în momentul în care apar fluctuații mari de temperatură. Erupțiile cutanate, crampele, oboseala cronică, dar și acciddentul vascular cerebral sunt câteva dintre simptomele care pot fi puse pe seama acestui stres termic.

Organismul începe să se resimtă dacă ne expunem o perioadă mai lungă de timp la temperaturi extreme, fie că vorbim de grade cu plus sau cu minus. Încălzirea globală este direct responsabilă de apariția acestui stres termic.

Datele oficiale arată că în Capitala României numărul zilelelor cu stres termic cald a crescut cu 6,6 ore pe an în ultimele 3 decenii. Dar asta nu este doar ceva specific țării noastre. Estimările climatologilor arată că stresul termic, provocat în special de căldura extremă şi de umiditatea în exces, va afecta până în 2100 zone locuite în prezent de 1,2 miliarde de persoane.