Obiceiurile de consum se schimbă, în timp, iar oamenii profită din ce în ce mai mult de tehnologie. Acum totul se poate livra, la orice oră, oriunde, cu ajutorul curierilor care te scapă de timpul pierdut la cumpărături și îți aduc comanda acasă sau la birou. La fel cum se comandă prânzul, se poate comanda și o mașină, care să te ducă acolo unde ai nevoie. Poți alege un taxi clasic sau poți apela la o aplicație, care anunță din momentul comenzii prețul cursei, durata drumului și alte detalii. Sună destul de democratic, doar că la noi sunt o serie de probleme care încă nu și-au găsit rezolvarea.
Bucureştiul este o capitală europeană care are încă probleme administrative de rezolvat. Indiferent pe cine întrebi, traficul deranjează cel mai mult. Toată lumea se plânge şi, în egală măsură, aproape toată lumea contribuie la traficul din oraş.
Soluţii alternative de transport
Platformele de transport alternativ sunt o variantă la transportul public făcut de taxiuri. Ele funcţionează peste tot în lume, iar la această categorie intră atât platformele care oferă servicii de ridesharing, precum şi cele care livrează comenzile cu mâncare sau cumpărăturile de alimente, pe care le fac tot mai mulţi oameni. Cu toate acestea, la noi, este un război continuu între cei care practică această meserie în maniera clasică şi cei care folosesc platformele alternative.
Cătălin Codreanu, preşedinte Coaliţia pentru Economia Digitală: „Fiind o industrie nouă, care se dezvoltă și este dezvoltată practic de către noile tehnologii, nu toate aceste lucruri sunt foarte ușor de înțeles de la început și mecanismele prin care acestea interacționează cu lucrătorii sunt foarte ușor de înțeles și atunci, cumva, legislația trebuie să se adapteze la noile trenduri de muncă și nu invers”.
Clienţii apreciază regulile clare
Atunci când comanzi pe o platformă alternaivă o maşină sau un produs, costurile sunt afişate integral, plăţile se fac online şi condiţiile sunt clare. Ai posibilitatea să le accepţi sau nu. Şi de partea cealaltă, la taxiuri, preţurile sunt clare, iar benzile de circulaţie bine delimitate, pentru că vorbim despre transport public. Doar că, în 2024, încă mai sunt şoferi de taxi care profită de clienţi şi vor să negocieze condiţiile de transport. Diferenţele dintre servicii nu sunt mari, dar fiecare oferă alternative.
Cătălin Codreanu, preşedinte Coaliţia pentru Economia Digitală: „Sunt, deși sunt două servicii care practic fac același lucru cum sunt ele asemănătoare, că transportul de la A la B sunt în același timp și foarte diferite, pentru că, de exemplu, serviciul de transport alternativ nu beneficiază de facilitățile oferite de Legea taximetriei pentru serviciile de taximetrie clasice, cum ar fi circulația pe benzile unice, posibilitatea de a lua pasageri de pe stradă, posibilitatea de a aștepta în stații special amenajate de către autoritatea locală. Însă aceste diferențe au opozabilă practic similitudinea în ceea ce privește nivelul de siguranță și de reglementare al șoferilor și al autoturismelor. Practic, sunt diferite și similare în același fel. O altă o altă diferență, dacă nici în același timp, este că serviciul de transport alternativ este un serviciu de tip flexibil și atât. Câtă nevoie de transport este, Atâtea mașini sunt pe stradă. Pe partea cealaltă, este un serviciu de permanență. În momentul în care serviciul de taximetrie funcționează pe stradă, este un serviciu complementar serviciului de transport public de persoane și are obligația de permanență”.
Servicii de secol XXI
La nivel european sunt reglementări diferite de la o ţară la alta în privinţa transportului alternativ. România, ca stat membru, îşi poate face propriile reguli în această privinţă. Dar aici apare problema, pentru că bătălia este practic între două tipuri de servicii, unul digitalizat şi transparent, celălalt, care încă mai testează mica ciupeală de la colţul străzii. Sunt profesionişti şi neprofesionişti în ambele cazuri, oameni care respectă regulile şi cei care încearcă să le adapteze. Dar discuţia este despre ofertele de pe o piaţă liberă, din care clienţii să poată alege.
Cătălin Codreanu, preşedinte Coaliţia pentru Economia Digitală: „Discuția nu vine din partea transportatorilor alternativi, ci din partea taximetriei. Și atunci problemele ar trebui cumva căutate în zona cealaltă, pentru că, practic, ce se dorește este aducerea transportului alternativ la o reglementare veche de 20 de ani, practic să lucreze, să funcționeze după o reglementare veche de peste 20 de ani și atunci aici ar fi o o chestiune”.
Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord pe Directiva lucrătorilor platformelor care practic reglementează tipul de angajare pentru lucrătorii platformelor. În România, practic, orice lucrător al platformelor, indiferent că este livrator sau șofer de transport alternativ, nu poate să funcționeze fără a avea o formă legală juridică de a plăti taxe, practic de a-și asigura serviciile sociale pentru mai târziu pensie și asigur și asigurare de sănătate.