Digitalizarea, normalitatea secolui XXI. Care este strategia UE pentru transformarea digitală și ce trebuie să facă România

România este printre statele europene cu cele mai reduse competențe digitale la nivelul populației. Paradoxal, stăm foarte bine la numărul de experți în domeniu, mulți dintre ei cu studii în străinătate și cu mentalități flexibile. Uniunea Europeană alocă foarte mulți bani pentru transformarea digitală, acest domeniu este de altfel pilonul doi din Planul Național de Redresare și Reziliență. Acum problema nu mai este bugetul, ci lipsa unei strategii coordonate la nivel național, care să facă în sfârșit legătura digitală între toate instituțiile din țară, iar cetățenii să își poată rezolva problemele administrative din câteva click-uri de la calculatorul personal sau de pe telefon.

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Performanța împiedicată de legi învechite

Alexandru Panait, expert inovare digitală: „Cred că problema în România pornește în primul rând de la legislativ. Spre exemplu, atunci când vorbim de aplicații software, pentru a face performanță este nevoie de ceea ce numim noi continuous development. Continuous development înseamnă că ai făcut o soluție și o îmbunătățești în permanență, în așa fel încât să rămână la același standard de securitate, să rămână la aceleași standarde de utilizabilitate. Ei bine, legea achizițiilor publice din România nu permite asta. Când vorbim despre software nu trebuie să livrăm un soft și după să ne luăm mâinile de pe el, trebuie ca acel soft să fie întreținut în permanență, trebuie să fie updatat în permanență, cu ultimele tehnologii și rezolvate problemele de vulnerabilitate, care se descoperă în tehnologiile care sunt componente din acea soluție soft”.

Scop: servicii publice digitalizate

Alexandru Panait este cercetător în securitatea cibernetică și are un scop în sine: descentralizarea serviciilor publice cu ajutorul noilor tehnologii. Platforma pe care a creat-o a digitalizat toate cele 3150 de primării din România. Cetăținii au acces la foarte multe date, văd cum se cheltuie banii publici, dar, mai important, pot depune și obține documente fără să mai stea la cozile de la ghișee.

Alexandru Panait, expert inovare digitală: „Noi, din mediul privat, ne permitem să avem o strategie eficientă ca să putem să performăm în piață. Administrația publică nu are nevoie neapărat de așa ceva, pentru că primăria nu dispare de acolo dacă nu își face treaba și este pe deficit bugetar. Și cred că cel mai important lucru este ca mediul privat din România să poată să ajute administrațiile publice și administrațiile publice să înțeleagă că există la noi în România există foarte multe companii cu competențe digitale ridicate în România și administrația publică ar trebui să înceapă să folosească aceste competențe”.

Infrastructura digitală a Uniunii Europene

Next Generation Internet este inițiativa Comisiei Europene care susține cercetătorii și inovatorii care lucrează la dezvoltarea și evoluția internetului, iar aici este inclusă desigur și securitatea cibernetică. La infrastructura pe care se ridică Uniunea Europeană digitalizată, lucrează și Alexandru. Mai mult, proiectul său are ca scop și întărirea legăturilor strategice între UE și SUA, din perspectiva cercetării. Există interes și din partea autorităților din România?

Alexandru Panait, expert inovare digitală: „Din păcate, discuțiile pe care le-am inițiat eu a fost mult mai multe decât cele care au fost inițiate de statul român cu compania noastră și noi ne bazăm pe faptul că cetățeanul va vedea cât de utilă este soluția noastră și automat acesta va solicita administrațiilor publice să se modernizeze. Și credem că democrația încă poate fi eficientă și în România și cu siguranță doar digitalizarea ne poate aduce la normalitate înapoi”.

Breșele digitalizării românești

România digitalizată este încă departe de realitate, momentan ne confruntăm cu vulnerabilitățile, una dintre ele recent descoperită chiar pe siteul guvernului.

Alexandru Panait, expert inovare digitală: „Această vulnerabilitate permite unui atacator ca să impresioneze orice persoană din Guvernul României. Ceea ce, vă dați seama, este extrem de grav pentru un stat, pentru că dacă cineva trimite în numele statului român un document către Bruxelles sau către alte țări, poate să creeze niște conflicte foarte mari, niște dezechilibre”.

Digitalizarea, normalitatea secolui XXI

Ne păstrăm speranța că vom ajunge la o normalitate digitală și în România, așa cum vedem în tot mai multe state ale Uniunii Europene. Până atunci însă, ne putem folosi votul pe data de 9 iunie.

Alexandru Panait, expert inovare digitală: „Pot să zic că se văd doar promisiunile. În societatea civilă, în momentul de față așteptăm cloudul guvernamental. Așteptăm ca toate finanțările care au fost date deja spre instituțiile publice să apară și să ne schimbe viața. Problema cea mai mare, din punctul meu de vedere, este că totul este descentralizat, spre exemplu pe componenta C10 din PNDR s-au dați bani către instituțiile publice, iar acestea au putut să facă ce și-au dorit cu banii respectivi. În loc să existe o strategie centrală, de unde să pornească toată digitalizarea administrației publice, banii sunt împrăștiați efectiv haotic și se așteaptă ca noi să avem servicii de calitate pentru cetățeni”.