Castelul si impresionantele sale grădini de la Balcic, cândva refugiul Reginei Maria, reprezintă astăzi unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Bulgaria.
„M-am oprit deodată pe o limbă de pământ lângă mare, care a trezit în mine un fior cu totul deosebit: Şedeam jos, privind marea scânteietoare de lumină şi ascultând jocul talazurilor împotriva malului. Făceam parte din loc şi locul făcea parte din mine".
Aşa descria Regina Maria Balcicul, un orăşel situat pe ţărmul Mării Negre, poate cel mai cunoscut punct turistic din Bulgaria. Se află la doar câţiva kilometri de Vama Veche sau, mai exact, la o distanţă de jumătate de oră de mers cu maşina. Staţiunea bulgărească, pe atunci pământ românesc, a fost descoperită de Regina Maria în 1924. Un an mai târziu, a început deja să-şi construiască aici „Cuibul liniştit". Terenul i-a fost dăruit de bancherul Jean Chrissoveloni, dar suverana a extins proprietatea. Balcicul a devenit rapid locul său de suflet.
Construcţia castelului a durat 11 ani şi a fost în grija arhitecţilor italieni Augustino şi Amerigo. Are 14 camere, două balcoane, o terasă şi o grădină imensă. Construit într-un stil mediteranean, îmbinat cu elemente orientale, castelul nu este unul luxos, însă impresionează prin simplitate şi bun gust. Interiorul este modest, cu pereţii văruiţi în alb, cu uşi masive din lemn sculptat, care sunt păstrate şi astăzi chiar din vremea Reginei. La fel de neatinse de timp sunt şi dulapurile sculptate şi pictate, oglinzile şi scaunele.
Grădinile Balcicului sunt şi ele adevărate opere de artă. Au fost proiectate de celebrul peisagist elveţian Jules Jannin, care lucrase şi pentru Ţarul Nicolae al doilea.
Regina Maria era pasionată de flori şi a reuşit să creeze aici o adevărată grădină botanică, cu 3000 de specii de plante, unele rare, dar şi cu peste 250 de specii de cactuşi, care au transformat locul într-unul unic în Europa Centrală şi de Est. Cele 12 grădini sunt create nu doar pentru frumuseţe, fiecare aranjament şi fiecare plantă reprezintă un simbol. Se remarcă labirintul cretan, cu materialele de construcţie aduse chiar din Insula Creta. Sau Grădina Divină, cu alei pavate cu piatră adusă din Maroc.
Pe lângă clădirea principală, la Balcic se află şi câteva vile mai mici şi mai multe grădini cu terase. Tot aici găsim şi o capelă, care a fost construită ca loc de rugăciune pentru Regina Maria. Este cea mai mică Biserică din Bulgaria şi locul în care Regina şi-a dorit ca inima ei să se odihnească.
Fiecare colţişor de la Balcic spune o poveste. Aici era raiul artştilor interbelici, pe care regina i-a încurajat şi sprijinit toată viaţa.
În anul 1940, în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, România a fost nevoită să cedeze Bulgariei Balcicul. Castelul Reginei Maria, deşi se află în proprietatea statului bulgar, este vizitat anual de zeci de mii de turişti români.
Versanţii de calcar i-au dat Balcicului denumirea de Oraşul Alb. Întreaga zonă mai este cunoscută sub numele de Coastra de Argint. Castelul Reginei Maria rămâne, însă, cel mai vizitat obiectiv.