TURIST ACASĂ. „La Trompetistul”, hanul uitat

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Zile de doliu la Timișoara în amintirea eroilor căzuți în Revoluția din 1989. Mărturiile revoluționarilor

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

Era anul 1751 când unul dintre cei mai prosperi timişoreni - Anton Setlmann - cere autorităţilor o autorizaţie pentru înfiinţarea unui han. Un an mai târziu el primeşte aprobarea şi localul, care va purta din acel moment numele „La trompetistul" îşi începe activitatea într-o clădire construită la sfârşitul deceniului al patrulea al aceluiaşi secol, în apropierea Pieţei Unirii.

Peste o sută de ani, hotelul avea curte, grajduri, un restaurant elegant şi o cafenea. Aceasta este perioada în care proprietarii - cunoscuta familie Jeno - investesc şi transformă clădirea în unul dintre cele mai elegante hoteluri ale oraşului. Grajdurile lasă locul unei grădini, se ridică un al doilea etaj, un corp nou de clădire, iar localul este rebotezat „Hungaria".

În cafeneaua şi grădina localului îşi petreceau timpul cei mai influenţi cetăţeni ai oraşului. Nume celebre aleg hotelul ca loc de popas în Timişoara. Împăratul Francisc I şi Mihai Eminescu au stat aici cel puţin o noapte. De asemenea, la 7 şi 8 martie 1866 Alexandru Ioan Cuza locuieşte aici. Sunt ultimele două nopţi pe care domnitorul le petrece pe pâmânt românesc în drumul său spre exil.

În prezent, clădirea adăposteşte o cafenea şi câteva locuinţe.