TURIST ACASĂ. Istoria cabanei de la Bâlea Lac

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Primii oameni care au ajuns la Bâlea au venit aici la 1700, iar scopul lor era trasarea graniţelor. Mai târziu, zona a fost promovată de Societatea Carpatină a Transilvaniei. Membrii acesteia au trasat prima potecă şi au construit o cabană foarte mică.

În anul 1975, pentru facilitarea accesului la cabană şi la traseele de creastă, s-a amenajat linia de telecabină. În acea perioadă, planul pentru Bâlea era amplu: trebuia să devină o staţiune montană cu un complex turistic şi mai multe pârtii, asemenea celor din Occident.

Toate acestea nu au putut fi realizate, însă la Bâlea peisajul este cel mai valoros. Chiar şi aşa, după anii 2000, puţini turişti mai frecventau zona. Aşa s-a născut ideea hotelului de gheţă care a crescut numărul turiştilor până la ordinul sutelor în fiecare zi.

Pentru o noapte de cazare la temperaturi între -2 şi 2 grade Celsius, turiştii plătesc 300 de lei. Iar în drum spre Bâlea, Ţara Făgăraşului poate să vă ofere o adevărată lecţie de istorie. Muzeul Badea Cârţan din Cârţişoara ilustrează viaţa ţăranului român, Mănăstirea de la Cârţa spune povestea cistercienilor, iar la Mândra poate fi vizitat Muzeul de Pânze şi Poveşti.