Straiele populare, marfă de export. Creațiile din Mărginimea Sibiului au ajuns și în Japonia

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Radu Ilieş din Sălişte provine dintr-o familie renumită de pălărieri din Ardeal. El a învăţat de mic tainele cloşului, un material textil special pentru confecţionarea de pălării.

Fiecare centimetru din cusătură este important, astfel că pălărierul trebuie să aibă o precizie de chirurg. Poate confecţiona chiar şi o sută de pălării pe zi, dacă lucrează la foc continuu.

După mai bine de o oră de muncă, rezultatele sunt vizibile.

Cea mai ieftină pălărie costă în jur de 15 euro, iar cea mai scumpă poate ajunge până la 90 de euro. Cerere există atât din ţară, cât şi din străinătate, o spune creatorul popular care vinde anual cel puțin 5.000 de pălării.

În Mărginimea Sibiului l-am întâlnit și pe Aurel Trif, care de 40 de ani încoace a cusut zeci de mii de cojoace decorate cu tematici populare. Anual, cel puţin astfel 100 de pieptare ajung la străinii din Canada, Japonia, Germania, mari iubitori ai artei etnografice de pe plaiuri mioritice, după cum îi descrie domnul Trif.

La sate, sute de meşteşugari rezistă pe piaţă şi scot bani frumoşi din ceea ce ştiu să facă cel mai bine: costume tradiționale.