REVELION DE PE VREMURI. Balurile la palat și ceaiurile, distracțiile veacului trecut
Oraşul este cel care a dat tonul petrecerii dintre ani şi a impus Revelionul în mentalitatea colectivă, acum mai bine de 100 de ani.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Revelionul era prilej de petrecere cu dichis mai degrabă pentru protipendada românească. Abia mai târziu obiceiul a fost preluat şi de mica burghezie şi s-a răspândit după Primul Război Mondial.Dar nu se mergea pe atunci la restaurant, la discotecă sau la concerte în aer liber. La început, casele boiereşti au fost locul de întâlnire şi de petrecere pentru înalta societate.
„Gazda se pregătea cu o lună înainte, scoţând argintăria, tacâmurile de argint, porţelanurile, mesele erau întinse”, explică Jean Antonescu, economist.
„Au fost şi baluri care se dădeau aici şi pe care le dădea bunică-mea. A fost unul din centrele mondene. Nu aşa de strălucit cum a fost Palatul Suţu sau Casa Oteteleşanu, dar a fost”, spune Constantin Bălăceanu Stolnici, istoric.
Balurile erau şi ele evenimente mondene importante, prilej de socializare şi de etalare a ţinutelor elegante. Foarte populare erau balurile mascate.
Acestea erau însă, de cele mai multe ori, petreceri private foarte selective. Ţinutele elegante, dansul şi conversaţia erau obligatorii
Mai târziu, restaurantele hotelurilor cu tradiţie propuneau clienţilor revelioane cu stil. Casa Capşa sau celebrul Hotel Continental de pe Calea Victoriei îşi primeau oaspeţii cu meniuri fine şi cu muzică bună.
„Aduceau câte ceva din fiecare bucătărie europeană mai importantă, pentru că aveau bucatari maeștri și cofetari și patiseri cu școala făcută afară”, subliniază Adrian Majuru, istoric.
La Cercul Militar Naţional se organizau petreceri pentru ofiţerimea română, apropiate de petrecerile corporatiste din zilele noastre. Şi la Hanul lui Manuc se organizau revelioane acum 100 de ani, iar rezervarea trebuia făcută din vreme. Tineretul anilor 20 mergea de Revelion la ceaiuri dansante.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
