Originar din Franța, tânarul nu a rezistat tentaţiei de a-şi pune amprenta pe clădirile din Timişoara. Riscul că ar fi putut fi surprins şi amendat nu l-a speriat.
„Pentru mine, graffiti înseamnă tot. Înseamnă libertate, înseamnă adrenalină, înseamnă stil şi ce pui pe perete”, spune grafferul francez.
Trecătorii şi edilii nu sunt impresionaţi de desene oricât de artistice ar fi.
„E frumos, dar să fie în altă parte”, consideră o timișoreancă.
„Într-adevăr, unele graffiti sunt reuşite şi e artă frumoasă, dar tag-urile care sunt făcute aiurea şi nu-şi au niciun sens, alea nu”, spune un tânăr.
Printre cele 900 de clădiri care au fost deja personalizate sunt și monumente istorice sau imobile aflate în proprietatea administrației locale. Autoritațile au şi o soluție pentru oprirea fenomenului.
„Se folosește o soluție care nu permite din nou aplicarea graffiti-ului”, explică Adrian Bere, directorul Direcţiei de Mediu din Primăria Timișoara.
„Fenomenul desenării cu graffiti pe clădirile din municipiul Timișoara este unul aflat în atenția Poliției locale. Au fost depistați în ultima perioadă un număr de număr persoane în această situație”, declară Dana Seracin, purtătorul de cuvânt al Poliției Locale Timișoara.
Tocmai măsurile luate de autoritaţi împotriva lor îi provoacă pe grafferi să iasă şi mai des pe străzi.
„Dacă graffiti ar fi fost legal, nu aş mai simţi adrenalina”, mai spune grafferul.
Pentru a-i descuraja pe artişti să desenze clandestin autorităţile susțin un festival de artă stradală. Grafferii nu acceptă însă să iasă din anonimat și să deseneze în mod organizat.
„Diferența este că prin graffiti se defineşte ceva caligrafic, în general grafferii îşi lasă semnăturile. Însă, din câte ştiu eu, chiar şi dacă valoarea artistică este incontestabilă, mă îndoiesc că cineva ar plăti bani pentru o semnătură”, spune Sergio Morariu organizator Festival Street Art.
Dacă sunt prinși în timp ce desenează, tinerii riscă amenzi între 500 și 1.000 de lei și pot fi puși chiar să suporte cheltuielile pentru refacerea faţadelor.