Păstrăvii de aur din Ţara Făgăraşului

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Oameni gospodari, făgărăşenii, nu s-au mulţumit să aştepte turiştii doar să le admire peisajele, ci au pus bazele unor mici afaceri care să mărească atractivitatea locului. Un exemplu de succes şi pentru contul din bancă, şi pentru bucuria turiştilor, sunt păstrăvăriile.

Dejani, Ţara Făgăraşului. Este locul în care prin 1950, un sătean întors după câţiva ani de stat în America, a pus bazele unei păstrăvării. Nu mai ştie nimeni cum îl cheamă, pentru că i se spunea simplu: Americanul. I s-a alăturat un localnic, Irimie Stroia, care mai târziu şi-a deschis şi el o afacere. Nu pentru multă vreme, pentru că i-a fost naţionalizată păstrăvăria. Iar peste alţi câţiva ani, fiul fostului proprietar a ajuns să lucreze aici.

„În tinereţe eu am vrut să ajung pădurar de vânătoare, în ierarhia vânătorii profesioniste şi s-a întâmplat că, când am terminat eu şapte clase, nu a mai funcţionat şcoala silvică de pădurari şi atunci, am fost de acord să lucrez în păstrăvărie după armată”, a spus Emil Stroia, păstrăvar. Păstrăvii de la Dejani erau şi pe gustul lui Nicolae Ceauşescu. Şi de câte ori venea aici, fostul dictator cerea să-i fie trimişi peşti şi la Bucureşti. 

„Spunea că e cel mai bun păstrăv, îi plăcea, lua în fiecare săptămână 12 păstrăvi”, a spus Emil Stroia. După Revoluţie, Emil a început o luptă lungă şi inegală cu autorităţile ca să recupereze moştenirea tatălui. A reuşit abia anul acesta iar acum face planuri de dezvoltare şi modernizare.

Acelaşi tip de afacere are şi Alexandru Şimon, cu o experienţă de 21 de ani în domeniu. Are 33 de bazine cu patru specii de păstrăv: indigen şi alte trei de peste ocean. Pentru cunoscători, este vorba despre păstrăvii curcubeu, fântânel şi curcubeu auriu.

„Este peştişorul de aur de la Sâmbăta, tot o naţie de păstrăv curcubeu, se observă dunga roşie de pe flancul lui şi este peştişorul care îndeplineşte trei dorinţe, cu condiţia să fie eliberat în timp util în apă”, a spus Alexandru Şimon, păstrăvar. Dincolo de frumuseţea peştilor, un lucru este cert. Ei sunt atracţia principală a meniului din zonă. „Când vin aici li se luminează faţa: eee, am mâncat un păstrăv bun!”, a spus Alexandru Şimon. Bucătarii din Ţara Făgăraşului sunt pregătiţi să facă faţă oricăror gusturi, de la reţetele clasice până la cele mai elaborate.

Ca să ştiţi de câţi bani aveţi nevoie pentru o masă aici, vă spunem că porţia de borş costă 8 lei, la fel şi una de peşte în saramură. Pentru un file proaspăt veţi plăti 30 de lei. Dar merită, au spus turiştii.