Parfumul „Micului Paris”, în poze. Doi tineri fac fotografii folosind tehnica secolului al XIX-lea

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Într-o perioadă în care aproape oricine are un smartphone şi face selfie-uri cu orice ocazie, doi fotografi bucureşteni s-au întors în timp. Ei folosesc o tehnică fotografică din vremea în care Capitala purta supranumele de „Micul Paris”.

„Ambrotipia este o tehnică veche, practic prima tehnică de pionierat din fotografie, prin care se realizează o fotografie în argint pe un suport de sticlă”, explică fotograful Ştefan Dinu.

Procesul nu este deloc simplu. Durează 15 minute, timp în care este pregătită placa pe care va fi expusă imaginea, este realizată fotografia şi apoi developată în camera obscură.

„Procesul de fixare a imaginii durează cam un minut. Timp în care argintul, care nu a fost expus, va pica de pe suprafaţa plăcii şi rămâne doar imaginea”, spune fotograful Alex Spineanu.

Imaginea finală este formată din moleculele de argint care au rămas pe suprafaţa lucioasă.

În studioul celor doi fotografi de pe Calea Victoriei sunt folosite tehnici aproape uitate şi sunt reintroduse în circuit aparate foto vechi.

„Le reparăm, le recondiţionăm şi le dăm o nouă viaţă.. pictate sau îmbrăcate în piele. Aparatele pe care le folosim sunt din toată perioada existenţei fotografiei”, spune Ştefan Dinu.

Se spune că o astfel de fotografie, ambrotip, aşa cum o numesc specialiştii, poate rezista o veşnicie. Sunt portrete vechi de peste 150 de ani care nu s-au deteriorat deloc. De aici şi denumirea de „ambros”, care vine din greacă şi înseamnă veşnic, nemuritor.