„Înainte să intrăm în apă, să recapitulăm semnele, cum o să comunicăm sub apă, primul semn înseamnă OK, când eşti întrebat dacă eşti OK, răspunzi la fel.”
În Oradea funcţionează deja de 10 ani un club de scufundări care are în jur de 600 de membri brevetaţi din toată ţara. Anual, câteva zeci de persoane învaţă cum să facă scuba-diving. Cursurile presupun nouă şedinţe: trei de teorie şi şase de practică.
Tamas Lunca, instructor de scufundări: „Cursul conţine trei etape, prima etapă facem teorie, după aia practică la bazin şi apoi ieşim şi în aer liber unde ne scufundăm la 10 metri adâncime minimum.”
Scuba divingul este un sport care poate fi practicat aproape oriunde în lume. De la epavele din Marile Lacuri ale Americii de Nord până la recifurile tropicale din Australia. Trebuie doar să fii sănătos, dar să ai şi pregătirea şi echipamentul necesar.
Echipamentul de bază al scafandrului este această vestă pe care vine prinsă butelia şi care ne asigură flotabilitatea şi acest aparat din care primim aer.
Să faci scufundări te poate costa câteva mii de euro. Asta în funcţie de echipamentul pe care ţi-l doreşti şi de destinaţia pe care ţi-o alegi.
Tamas Lunca, instructor de scufundări: „Eu tot timpul fac o comparaţie cu schiul, cu schiatul, deloc nu este un sport mai scump. Deci se poate achiziţiona echipament de la 600 de euro şi până la 3.000, bineînţeles.”
Lumea de sub ape i-a fascinat pe cei care s-au înscris la cursurile de scuba diving.
Aurelia Pop, cursantă: „Îmi place foarte mult sportul şi vreau să încerc şi altceva şi am oportunitatea să călătoresc, să mă scufund, să văd o altă lume şi sunt fascinată.”
Ionuţ Dejeu, cursant: „Pentru mine este un sport de divertisment. Fiecare scufundare are specificul ei, de obicei ne scufundăm în locaţii prestabilite, fiecare locaţie ne arată ceva, un recif, o epavă.”
Când termină cursul, participanţii primesc un brevet de scufundători. Membrii clubului organizează, anual, excursii în destinaţii potrivite de pe toate continentele.