În premieră la pupitrul știrilor Digi24, în perioada stării de urgență

Data publicării: 29.05.2020 14:51

Pe durata stării de urgență, Digi24 a funcționat în ture de 14 zile. În noua formulă de organizare, echipa a fost împărțită în două și fiecare sub-echipă a trebuit să susțină funcționarea televiziunii, timp de două săptămâni, ca măsură de precauție și siguranță pentru sănătatea tuturor, jurnaliști, tehnicieni, invitați. Astfel, unii dintre jurnaliștii Digi24 au trecut la pupitrul știrilor și au trecut prin experiența prezentării jurnalelor de știri de ore întregi, în regim de breaking news. Acest lucru a pus presiune și pe oamenii de televiziune experimentați, pentru că în condițiile de alertă de știri jurnalistul trebuie să fie concentrat și atent la toate informațiile: site-uri oficiale de știri, prompter, cască și declarațiile autorităților. Vă invităm să vedeți cum au perceput cei care au s-au aflat pentru prima dată la pupitrul știrilor perioada prin care am trecut.

1. Cum a fost experiența de prezentare știri în regim continuu de breaking news, în timpul stării de urgență?

Anca Suciu: În final a fost o experiență care m-a ajutat mult profesional. Am căpătat mai multă stăpânire de sine, reușesc să gestionez cu mai multă naturalețe interviurile în direct. Sau cel puțin așa simt atunci când sunt ON AIR. În primele zile, însă, am avut emoții foarte mari, mi-a fost foarte greu să urmăresc prompterul și îmi era greu să mă concentrez la interviurile în direct când în cască, în același timp, îmi vorbea producătorul. A fost o provocare și faptul că era un domeniu străin, nu am mai prezentat niciodată un jurnal în direct la Digi24. Evident, m-a ajutat experiența acumulată ca reporter de teren, m-au ajutat și colegii care m-au încurajat. Nu a fost foarte ușor, dar sper că m-am ridicat la nivelul așteptărilor!

Sergiu Voicu: Au fost trăiri foarte intense, dar de asemenea foarte interesante. Mi-a plăcut mult legătura permanentă cu oamenii, faptul că fiecare jurnal era de fapt construit pe experiențele împărtățite de romanii din diaspora, pe pașii prin care treceau antreprenorii, pe sfaturile venite de la psihologi și prin informațiile foarte utile de la medici, analiști economici și financiari.

Alexandra Albu: Experiența la pupitrul știrilor Digi24 a fost complet nouă pentru mine. Nu cred că există cuvinte care să descrie cu acuratețe senzațiile trăite în cele cinci ore de emisie continuă, în vreme de pandemie. Când mă așezam în fața camerei și spuneam „Bună ziua doamnelor și domnilor, sunt Alexandra Albu” era singura certitudine a jurnalului.

Adrian Cojocaru: Pentru mine a fost un nou început pentru că am fost pentru prima dată la pupitrul știrilor Digi24. În cei 7 ani de când lucrez în echipa Digi24 am trecut prin toate etapele din redacție, dar acum a fost ceva nou, o nouă provocare, care mi-a dat posibilitatea să pun pe "sticlă" ceea ce am acumulat în acești ani. Iar faptul că am intrat în pâine direct în regim de breaking news și de stare de urgență la nivel național a fost și mai antrenant. Te mobilizezi să dai tot ce e mai bun pentru a înțelege toate deciziile care se iau la nivel înalt și să le explici apoi celor care te urmăresc în ce sens urmează să îi afecteze. A fost o perioadă cu jurnale legate pe parcursul a cinci ore, cu mult consum și multă informație care trebuia transmisă echidistant, coerent, rapid și pe înțelesul tuturor. Cu foarte multe intervenții live ale colegilor mei, jurnaliștii Digi24, dar și ale oficialilor care interveneau în direct în jurnal. Două luni extrem de "alerte" și intense pe care nici eu și nici cei care ne-au urmărit în fața televizorului nu le anticipam și pe care nu le-am mai experimentat până acum.

Ioana Ciurlea: O experiență pe care o voi ține minte probabil toată viața, cu atât mai mult cu cât a venit total neașteptat. Eu am prezentat în timpul stării de urgență primele jurnale ale zilei, de la ora 6, la ora 10. Aveam experiența transmisiunilor live, dar prezentarea de știri a venit cu o adevărată provocare: să fiu în picioare la ora 3, să fiu machiată la 4, în redacție la 5 și live la ora 6. Am simțit că am o responsabilitate uriașă, eram mereu preocupată să citesc tot ce apare, să nu îmi scape nicio informație, așa că au fost și niște nopți cu doar două-trei ore de somn.

2. Ce a adus nou această ipostază față de activitatea pe care o derulați în perioada de normalitate?

Anca Suciu: De la începutul anului am preluat în mod oficial emisiunea “Studio Politic”, am făcut trecere de la ”teren” la ”prezentare”. Asta înseamnă că eram obișnuită cu intervențiile în direct. Dar acum nu am analizat schimbări de guverne sau strategii politice, ori proiecte de lege populiste, am vorbit despre un virus nou, o pandemie, despre oameni care se îmbolnăveau, de suflete care au pierdut bătălia cu ceva necunoscut nouă. Deși politica m-a trecut prin multe momente tensionate, breaking news-uri, news alert-uri, stări de criză, acum totul era diferit. Culmea, nou a fost aproape totul. Am stat în direct aproape 5 ore în continuu, am analizat evenimente în desfășurare pe domenii străine mie, s-a petrecut totul în afara zonei mele de confort.

Sergiu Voicu: A fost cel mai bun exercițiu de atenție, de autocontrol și de reacție.
A fost o experiență foarte complexă, care m-a pus în fața a două ipostaze provocatoare: una a fost aceea de a mă documenta în permanență despre toate subiectele zilei și subiectele care puteau fi de interes pentru români. O documentare pe care eram forțat de împrejurări să o fac uneori chiar în timp ce eram la TV în direct. Iar a doua provocare a fost aceea de a rămâne foarte atent și conectat ore întregi la informațiile venite de la telespectatori, de la invitați și de la colegii din redacție.

Alexandra Albu: Eu sunt redactor și corespondent de știri de externe. Cariera mea în presă e legată, aproape exclusiv, de evenimente din actualitatea internațională. Saltul din postura de reporter în cea de prezentator nu e ușor nici în condiții obișnuite, cu atât mai puțin într-un breaking news permanent. Dar a fost o oportunitate de învățare pe repede-înainte și toată experiența acumulată acum aș fi dobândit-o, probabil, în câțiva ani.

Adrian Cojocaru: Cea mai mare schimbare a fost modul de lucru. Redacția a fost împărțită în două, din motive de precauție, timp în care volumul de muncă a fost dublu sau chiar triplu față de o perioadă normală. Tronsoanele de jurnal au crescut de la 3 ore la 5 ore, iar volumul de informații cred că s-a triplat. În plus, ne-am confruntat cu ceva nou, despre care nu știam mai nimic. Mobilizarea redacției a fost însă exemplară și împreună am reușit să ducem Digi24 pe locul 4 în topul televiziunilor din România, pe publicul comercial. Mai mult, timp de două luni am fost cea mai urmărită televiziune de știri din România, ceea ce înseamnă că munca noastră a fost apreciată.

Ioana Ciurlea: În primul rând, programul mi s-a schimbat cu totul. Dacă de obicei lucram mai mult după-amiaza și seara, în prime-time, uneori și până la miezul nopții, în perioada în care am prezentat jurnalele de știri ziua începea pentru mine la 3 dimineața. Apoi, prezentarea în regim de breaking news a fost, în sine, o experiență nouă, pentru care am avut emoții. M-am gândit, însă, mereu că la venirea Papei în România am fost live mai bine de oră, fără prompter, la 35 de grade Celsius, iar dacă am reușit să fac asta, pot orice.

3. Cât de greu a fost să susțineți un jurnal în asemenea situație dificilă?

Anca Suciu: E foarte importantă redacția, echipa. Sunt mulți oameni valoroși în Digi, reporteri tineri cu mult drag pentru jurnalism, editori și producători, operatori, tehnicieni, colegi în regie care vor să te ajute. Au fost informații în exclusivitate, au fost multe știri pe care le-am difuzat primii. Asta m-a ajutat mult pentru că, deși eram în direct și nu aveam posibilitatea să verific informațiile, puteam sări această etapă. Practic, mă documentam pe măsură ce prezentam știrile. Astfel, când intra un oficial în direct, eram pregătită să întorc știrea pe toate fețele, să pun cât de multe întrebări.

Sergiu Voicu: Cum oamenii cu care intram în direct făceau în mare parte intervențiile de la ei de acasă, singurele dificultăți erau doar momentele în care nu voiau să ne mai ajute partea tehnică, conexiunile. Dar chiar și în aceste situații în care trebuia ocupat timpul până la restabilirea legăturilor, era suficientă informație pentru a putea susține minute în șir de direct.

Alexandra Albu: A fost de la foarte greu în sus pentru o începătoare ca mine. Nu cred ca am avut prea mult timp să mă gândesc. M-am deșteptat la acel 3,2,1 dinaintea intrării în direct. Dar am avut norocul să am alături o echipă matură, care m-a ajutat să mă adaptez, să-mi însușesc rapid niște cunoștințe și, mai presus de orice, a fost răbdătoare cu greșelile mele.

Adrian Cojocaru: Echipa care susține un jurnal este formată, în mod normal, din zeci de persoane, de la reporteri și redactori, până la operatori, editori, producători, oamenii de voce și montaj, operatorii de platou, regizori și așa mai departe. În această perioadă de două luni cu toții am învățat să ne adaptăm și să lucrăm în echipe mai mici și să acoperim cele 5 ore de emisie pe care le aveam fiecare. Este foarte dificil să umpli 5 ore de trans-misiune live, dar valoare oamenilor din spatele acestui produs a făcut ca totul să pară normal. Ne-am reglat din mers cum se spune și am reușit să facem rapid față ritmului nou pe care îl presupune transmisiunea continuă în regim de breaking news pe un subiect atât de urmărit.

Ioana Ciurlea: Cel mai greu e că și noi, jurnaliștii, suntem oameni, avem frici și dureri, dar nu le putem arăta la televizor. Am avut un weekend foarte dificil, în care m-a chinuit o durere de cap îngrozitoare, care nu trecea cu nimic. La un moment dat, în timpul jurnalului, durerea era atât de mare încât simțeam ca nu mai văd prompterul și nu mai pot continua. Am strâns din dinți și am mers mai departe. Am realizat ulterior că am somatizat starea de anxietate pe care am trăit-o în prima parte a pandemiei.

4. Rememorați o întâmplare din timpul prezentării, ceva care v-a marcat în această perioadă.

Anca Suciu: Bilanțul de la ora 13.00. Anunțul autorităților, momentul în care aflam numărul de îmbolnăviri din ultimele 24 de ore și numărul deceselor.

Sergiu Voicu: Cele mai intense sentimente le-am trăit alături de românii care intrau în direct din Italia, Spania, Franța, Canada și Statele Unite. Fiecare împărtășea din viața lui și a familiei sale. Poveștile spuse în direct despre suferințele provocate de boală, de pierderea celor dragi, de cum încearcă să își ferească membrii vulnerabili ai familiei de contactul cu virusul, de cum își petrec sărbărorile pascale departe de cei dragi... Au fost emoții care m-au marcat și m-au făcut să conștientizez și mai mult ce contează cu adevărat pentru viața mea și cât de importantă este familia în această ecuație a vieții.

Alexandra Albu: La primul meu jurnal, premierul și unii dintre miniștri au intrat în carantină după depistarea cu COVID-19 a unui parlamentar liberal. Așa ceva nu se întâmplase niciodată. Nu exista termen de comparație. Nimeni nu știa cum se procedează în astfel de situații. A fost „botezul” de la prezentare.

Adrian Cojocaru: Îmi vine în minte una dintre primele declarații de presă ale președintelui Klaus Iohannis, când a anunțat că România urmează să intre în starea de urgență. Îmi aduc aminte că încercam să fiu extrem de atent la declarații pentru a nu pierde nimic din ceea ce spune. Orice cuvânt spus greșit pe post după declarație ar fi fost o gafă, având în vedere cât de tensionat era momentul. Dincolo de faptul că eram jurnaliști, urmăream și noi anunțul, ca simpli cetățeni, pentru că nu știam ce urmează să anunțe de la pupitrul de la Palatul Cotroceni. Îmi aduc aminte că a doua zi ne-am uitat pe audiențe și a fost un record, peste 1,5 milione de telespectatori s-au uitat în acel moment la Digi24, una dintre cele mai mari audiențe din istoria postului nostru. Vă dați seama cât de important a fost acel anunț și pentru noi, care eram în emisie, și pentru cei de acasă.

Ioana Ciurlea: E o întâmplare foarte frumoasă. Chiar într-una din diminețiile în care nu mă simțeam bine, într-o pauză, între știri, regizorul de emisie mi-a deschis casca și mi-a pus în ureche muzică. Absolut întâmplător era una dintre piesele mele favorite. Am avut un sentiment de bine și am simțit că toată echipa e acolo, cu mine.

5. Ce gând le transmiteți telespectatorilor Digi24 care v-au urmărit și vă urmăresc în continuare?

Anca Suciu: Simplu, să ne urmărească în continuare! Pot avea încredere în noi, nu servim știri, noi le documentăm. Prezentăm evenimentele așa cum se întâmplă, analizăm fapte, declarații și date oficiale din mai multe unghiuri. În final, cel de acasă trage singur concluziile. Avem orgoliul meseriei și speranța că punem umărul la educarea celor care ne urmăresc.

Serviu Voicu: Aveți grijă de voi și de cei dragi vouă, sănătatea este cel mai de preț bun. Și luați informația doar din locuri sigure și verificate, pentru că o informație de calitate vă ajută să treceți mai ușor peste perioadele dificile.

Alexandra Albu: Le mulțumesc tuturor celor care au avut tăria, în ciuda atâtor vești proaste, să rămână optimiști și să respecte regulile. Ei au fost cei care ne-au alimentat cu energia necesară să ne facem meseria în condiții excepționale. Pandemia aceasta ne-a dovedit tuturor că nu suntem întotdeauna așa de pregătiți precum credem și că mereu avem ceva nou de învățat. N-aș fi reușit să duc la capăt jurnalele de știri fără o echipă fantastică în spatele meu cum, de altfel, nu putem trece singuri peste această criză globală.

Adrian Cojocaru: Le mulțumesc pentru că au ales Digi24 în această perioadă, pentru că ne-au transmis mesaje de încurajare, dar și critici, pentru că au rămas alături de noi timp de două luni. E un mare sprijin să știi că îi avem alături și sper să aprecieze în continuare transmisiunile noastre. Am trecut împreună prin această încercare grea și pentru asta le transmit respectul și mulțumirile mele și ale colegilor mei.

Ioana Ciurlea: Le mulțumesc și le sunt recunoscătoare că în perioada aceasta ne-au urmărit în număr foarte mare. Mă bucur să îi anunț că am reluat înregistrările pentru cele două emisiuni pe care le realizez, “Focus România” și “Oamenii Dimineții”, și îi aștept, în continuare, alături de noi.