Grădina Botanică din România cu peste 3.500 de specii de plante
Din fosta pădure care a stat la baza Grădinii Botanice de la Macea au rămas astăzi 21 de hectare. Întreaga suprafaţă îi aparține acum grădinii, constituită inițial ca parc dendrologic în 1968 şi transformată în Grădină Botanică în 1994.
Dacă în ceea ce priveşte suprafaţa, Grădina Botanică din Macea este între primele patru din România, după criteriul diversității plantelor pe care le adăpostește, este pe primul loc.
„Avem exemplare valoroase prin vârsta lor, cum ar fi exemplarele seculare de stejar, avem exemplare valorase prin faptul că sunt foarte rare, cum ar Lagerstromia Indica sau Arborele Mamut care este destul de rar cultivat la noi, şi avem exemplare care sunt valoroase prin importanţa lor ornamentală pe care o au”, a spus directorul Grădinii botanice, Ioan Don.
Între arborii deosebiţi pe care îi puteţi admira la Macea se află şi un exemplar de Ginco Biloba, un arbore originar din Asia, care este destul de răspândit în România. Acest exemplar de la Macea este considerat unul dintre cele mai frumoase din România și are în jur de 175 de ani.
Grădina botanică de la Macea este structurată în mai multe sectoare. Chiar la intrare atrage atenţia alpinariul - o colecţie de plante de munte, o prezenţă exotică într-o comună situată în mijlocul Câmpiei de vest.
În funcţie de sezon, grădina îşi încântă vizitatorii cu diverse specii de flori. Primăvara este sezonul magnoliilor dar şi al cireşilor japonezi - celebri pentru florile lor foarte mari.
„Una dintre atracţiile grădinii botanice primăvara devreme este cireşul japonez. În grădină există patru soiuri de cireş japonez, sunt cireşi cu florile duble, sterile, cu o înflorire foarte bogată, care se înmulţesc prin grefare, prin altoire, pentru că nu produc seminţe”, a explicat directorul grădinii botanice.
Iarna foarte blândă a făcut unele plante de primăvară cum sunt şi magnoliile, să înflorească foarte devreme.
„Grădina în prezent este destinată publicului, dar este administrată şi din punct de vedere ştiinţific de Universitate de Vest Vasile Goldiş din Arad, şi constituie o importantă bază didactică pentru studenţii acestei universităţi dar şi pentru elevii din judeţul Arad şi nu numai”, a spus Ioan Don.
Activitatea ştiinţifică își are locul ei în Grădina Botanică de la Macea. Așa se și explică aspectul aparent neîngrijit al pajiştilor, lăsate să crească spontan pentru a genera seminţe folosite mai apoi în schimburi cu alte grădini botanice din toată lumea.
Deşi nu putem spune că are parte de perioade aglomerate în ceea ce priveşte aflxul de vizitatori, Grădina din Macea este tot mai căutată în weekend. Este şi singurul interval din săptămână când se plăteşte bilet de intrare. Prețul este modic: doi lei pentru adulţi şi un leu pentru copii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
