Pentru că specialiştii şi-au propus să realizeze copii virtuale cât mai fidele, întregul proces durează între trei şi patru zile.
Prof. dr. ing. Călin Neamţu, Facultatea de Construcţii de Maşini UTCN: „Multe obiecte vor fi reconstituite şi readuse în starea în care presupunem că erau iniţial. Ele vor fi puse în zonele în care presupunem că erau folosite. De exemplu, un cleşte sau un ciocan va fi pus într-un atelier de fierărie”.
Nu doar artefactele vor fi scanate, ci şi fortificaţiile. Istoricii îşi doresc ca toate cele şase cetăţi dacice din Munţii Orăştiei să apară în proiect, datorită valorii culturale şi istorice.
Conf. dr. Gelu Florea, Facultatea de Istorie UBB: „Cetăţile acestea de care discutăm formează până la urmă nucleul regatului dacic din vremea lui Decebal. Avem un bust de bronz descoperit în cetatea de la Piatra Roşie reprezentând cel mai probabil o divinitate”.
Câte o încăpere hi-tech va fi amenajată la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, unde sunt exponatele originale.
Carmen Ciongradi, managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca: „Dacă noi eram generaţia cu cheia de gât, generaţia de astăzi este ca să parafrazez, generaţia cu tableta de gât, iar noi trebuie să ţinem pasul. Asta pot să vă asigur că va creşte numărul vizitatorilor”.
Prof. dr. ing. Călin Neamţu: „Vor dispune de proiecţie 3D, navigarea în mediul virtual se va face pe bază de gesturi. Vizitatorii vor sta în faţa unui program în care încercăm să punem o proiecţie aproape de mărime naturală”.
Proiectul coordonat de Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca este finanţat din fonduri norvegiene de aproape 1 milion de euro şi trebuie finalizat pâna în aprilie 2016.