Filme de Hollywood. Critici dezastruoase, încasări de milioane de dolari
Mai mult, pentru a se asigura de succesului filmului și implicit de încasările mari, companiile care le produc investesc masiv în campanii de promovare.
Criticii de film Flavius Policală, Ioana Popescu și Cristi Mărculescu au explicat acest fenomen pentru emisiune „Ca-n filme”.
„Fără îndoială, motorul de hype joacă un rol enorm în a diminua impactul criticii de film. Pentru că luni de zile se investesc enorm de mulţi bani pentru ca filmul respectiv să intre în conştiinţa populaţiei ca un eveniment extraordinar. Nimic nu mă deranjează mai mult ca şi critic de film, decât să mă trezesc în sala de cinematograf, cu informaţiile pe care le-am obţinut din campania de marketing, cu ceea ce am văzut în trailere, şi să descopăr alt film pe ecran. Dar se întâmplă şi chestia asta! Şi nu, nu rar!”, a spus criticul de film Flavius Policală.
Un bun exemplu în acest sens este Blockbusterul „Batman v Superman: Dawn of Justice". Pelicula a avut o campanie de promovare excepţională, dar recenzii extrem de dure post-lansare. Cu toate acestea a avut încasări de peste 420 de milioane de dolari, la nivel internaţional, în primul weekend. Dezamăgirea criticilor de film nu a anulat continuările, franciza sau contractele pe care Ben Affleck le-a semnat deja.
„Până la urmă, „Batman v Superman” este un produs blockbuster care este construit pe placul fanilor! Nu neapărat cronica l-a desfiinţat şi îl va transforma într-un film care va fi prost, care va fi cunoscut drept o nereuşită a studiourilor. Încasările sunt cât se poate de excelente în clipa de faţă, vorbim de peste 500 de milioane de dolari încasaţi până în prezent. Continuări se vor face, Ben Affleck a semnat contract, se pare că are deja un scenariu pentru următorul film Batman. Fanii sunt cei care au apreciat produsul, fanii sunt cei care până la urmă vor avea un cuvânt de spus în aceste producţii”, a explicat criticul de film Ioana Popescu.
Nu doar „Batman v Superman" s-a bucurat de o campanie de promovare excelentă. Majoritatea blockbusterelor au parte de un marketing ca la carte.
„Clientul numărul 1 în răspunsul la întrebarea asta este fără îndoială Michael Bay. Din punctul meu de vedere seria „Transformers" este un exemplu foarte bun şi probabil că la seria „Transformers" se va adăuga în curând şi noua începută franciză:„Teenage Mutant Ninja Turtles". Bay face două lucruri. În primul rând este destul de inteligent încât să îşi aleagă francizele bine, îşi alege francize cu istoric, francize care au adânc înrădăcinate în conştiinţa globală un trecut, sunt nişte desene animate în spate, ştii că se creează efectul ăla de nostalgie, legătura cu o franciză care te duce înapoi în copilărie, deci în orice caz ştie să îşi aleagă filmele bine. Şi „Man of Steel" a avut o recepţie mixtă, fiind primul film care a deschis universul cinematic DC. Şi tot la fel, critica de film l-a demolat, vânzările au fost foarte bune”, a explicat Flavius Policală.
Un alt personaj a încurcat socotelile criticilor: reţelele de socializare. La acestea s-a adăugat şi apariţia unui număr record de bloguri dedicate cinematografiei. Astăzi, oricine poate să scrie orice şi oricât despre filme, iar articolele foarte bune se pierd într-un ocean de păreri neavizate.
„Ce strică situaţia mai mult decât standardul ăsta sus al criticilor sunt bloggerii şi geek-şii! Geek-şii sunt extrem de sinceri dar nu au absolut niciun standard. Pentru ei, tot ce înseamnă fantasy, SF, super eroi, este bun, e minunat, îl aşteaptă trepidând cini luni! Filtrele sunt în general noncompatibile cu geek-şii. Bloggerii au o viziune foarte dubioasă asupra rolului lor în societate. Bloggerii fac ceea ce fac cei mai proşti dintre criticii de film: laudă filmele pe care le aşteaptă toată lumea. Şi nu vorbesc acum de lăudat, de „Vai, de-abia aştept să apară!" - vorbesc de nişte filme care sunt absolut minunate, le-au văzut şi sunt absolut minunate, şi de fapt şi de drept nu sunt nişte filme minunate”, a spus criticul de film Cristi Mărculescu.
Un exemplu de reţinut ar fi succesul pe care l-au avut, la box office, francize complet desfiinţate de criticii respectabili, dar care au făcut vâlvă pe Internet şi în social media.
„Saga „Amurg" este un exemplu excelent de franciză pentru tineri, young adult, pe subiectul poveştilor de dragoste dintre o muritoare şi un vampir, la rândul ei o franciză primită de către critici cu cronici dezastruoase. Dar acest lucru nu a împiedicat încasările nu a împiediat faptul că au fost realizate absolut toate filmele bazate după cărţile lui Stephanie Meyers. Până la urmă fanii au făcut din acest film o reuşită pentru studiouri. „50 shades of grey" a fost aşteptat ca un fel de „Basic Instinct" pentru tânăra generaţie. În schimb criticii, după ce au văzut acest film, au tăiat în carne vie. Şi pe bună dreptate. Dacă ne gândim atât la scenariu, cât şi la jocul actorilor. Cu toate acestea, încasările au fost pe măsură să asigure continuarea”, a spus Ioana Popescu.
De ceva timp, Hollywood-ul produce filme ţintite direct către fanii unui anumit gen. Ştiu că vor merge, încolonaţi, la cinema, şi că vor vor rămâne fideli unei francize.
„Studiourile sunt conştiente de faptul că anumite filme pe care le prezintă publicului sunt făcute strict pentru fani. Un exemplu ar putea să fie filmele din noua franciză DC Cinematic Universe sau chiar Marvel. Pentru că acolo vorbim clar de nişte comunităţi de fani care doresc aceste produse, campaniile de marketing, producţia, sunt influenţate mai mult de dorinţa publicului decât de influenţa unei cronici asupra produsului final”, a spus Ioana Popescu.
Blockbusterele pline de efecte speciale au apărut ca ciupercile după ploaie şi continuă să se înmulţească. Cu toate că primesc note mici pe site-urile criticilor, au încasări mari şi numeroşi fani. Cinefilii au o misiune aparent imposibilă: aceea de a se asigura că cea de-a şaptea artă nu se predă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
