Proiectul include atât cercetători din România cât şi din alte state europene, în Occident această metodă fiind folosită deja de câţiva ani la elaborarea hărţii genetice a lumii.
În România, tehnica respectivă se aplică pentru prima dată iar întrebările la care trebuie găsite răspunsuri sunt numeroase.
„Cine sunt dacii? Noi zicem daci dar cine sunt dacii? Este o populaţie care a venit din neolitic şi care a fost aici şi care a fost influenţată de migraţiile din epoca bronzului sau este o migraţie ulterioară care vine din nordul Mării Negre, odată cu epoca bronzului şi cu domesticirea calului? Cât de mult a contribuit acea populaţie la ce erau dacii, la ce sunt acum românii?” explică însemnătatea proiectului Mihai Netea, cercetător în genetică la Institutul Nijmegen, din Olanda.
Primul pas făcut de cercetători a fost să afle dacă întemeietorii Ţării Româneşti, Basarabii se pot numi români sau nu. Aveau să întâmpine însă o problemă esenţială: care este amprenta genetică a Basarabilor? Petru asta, au prelevat probe biologice din partea unui urmaş cunoscut al dinastiei, Neagu Djuvara. Iar, pe de altă parte au deshumat rămăşiţele lui Vladislav I, cunoscut sub numele de Vlaicu Vodă, rămăşiţe aflate la mănăstirea Curtea de Argeş. Rezultatul? Echipa condusă de cercetătorul Alexandru Simon a infirmat toate informaţiile predate la şcoală despre domnitorul Vlaicu Vodă.
„În prima fază, când s-a deschis mormântul, raportul scria: ce voievod falnic, de doi metri. El avea cam 1.50, 1.60. Se punea problema: cine este? Vladislav I sau Radu I, cei care erau teoretic ctitorii bisericii. Vladislav Vlaicu a murit cândva pe la 1375-1377, Radu I a murit cândva pe la 1383-1384. Din punctul acesta de vedere e clar că nu puteau fi luaţi în calcul”, spune istoricul.
Iar lucrurile neclare din trecutul nostru nu se rezumă numai la Vlaicu Vodă. Speculaţii au fost şi în ce priveşte originea domnitorilor Mircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş sau Mihai Viteazul.
„Problema în cazul Coziei este că mormântul lui Mircea a fost vandalizat în repetate rânduri. Prima dată de către eterişti, după aceea de armata germană, în 1916. A fost reîngropat cu mare pompă la sfârşitul anilor 30. Şansele sunt ca oasele care sunt acolo să nu-i mai aparţină, să nu-i aparţină de la 1821 sau să fie contaminate şi practic fiecare os care se va găsi, dacă se va deschide, va trebui luat şi analizat în parte, atât cu radiocarbon cât şi din punct de vedere al ADN-ului”, explică Alexandru Simon.
Un nou reportaj de excepţie despre felul în care istoricii, biologii, chimiştii şi fizicienii şi-au propus să facă lumină în datele genetice ale românilor. Ce ştim şi, mai ales ce nu ştim despre strămoşii noştri, duminică, de la ora 18.30, Din|interior.