De ce scade numărul producătorilor tradiționali

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

De nouă ani face Nagy Imre pâine cu cartofi în brutăria deschisă în propria gospodărie din satul Sânzieni, în Covasna. Respectă o reţetă pe care a învăţat-o în familie, iar grâul şi cartofii le cultivă pe ogoarele din zonă. Astfel a îndeplinit condiţiile cerute şi a primit atestatul de producător tradiţional.

În comuna Ozun, printre zeci de vânzătorii de la marginea drumului este și Kope Zsofia. Bunica ei a învăţat-o să facă cel mai bun kurtos. A reuşit să obţină certificatul de produs tradiţional.

În judeţul Covasna sunt 21 de producători tradiţionali atestaţi de Ministerul Agriculturii. Până anul trecut, când legislaţia era mai permisivă, numărul lor era dublu. Însă nu toţi au reuşit să demonstreze că ingredientele folosite şi modul de preparare sunt autentice.

Direcţia Agricolă e foarte strică atunci când verifică producătorii.

„Dacă e ok, conform caietului de sarcini ce a fost depus la noi, atunci documentaţia o trimitem la minister”, spune Bene Erzsebet, consilier la Direcţia Agricolă Covasna.

Producătorii care au avizul Ministerului Agriculturii primesc acordul să folosească o siglă înscripţionată cu „produs tradiţional” pe etichetă. O asemenea etichetă confirmă că alimentul respectiv e de calitate bună şi este mult mai sănătos.