Dana Gonţ şi Izabela Pănescu au o pasiune comună - mărțișoarele

Data publicării: 01.03.2013 17:10

„Îmi amintesc că atunci când eram adolescenţi, treaba asta cu ...cine cui îi dădea mărţişor devenise un mod prin care băieţii transmiteau fetelor că le plac. Puţini erau educaţi de părinţi să ofere tuturor fetelor un mărţişor sau poate nu aveau nici posibilitatea financiară să o facă. Însă într-un an colegii au avut o idee foarte elegantă şi au cumpărat împreună câte o floare pentru fiecare fată, flori pe care noi fetele le-am găsit pe bănci dimineaţa. A fost un gest frumos care mi-a rămas şi pe care îl dau de atunci drept exemplu”, mărturisește Dana Gonț.

„Eu o să-mi amintesc mereu o întâmplare mai degrabă hazlie legată de 1 martie. Eram în clasa a şaptea şi aveam un admirator, care însă era tare timid. Aşa că pe 1 martie mi-a pus un mărţişor în buzunarul de la geacă. Problema a fost că o altă colegă avea geaca exact ca a mea şi s-a întâmplat ca fix în acea zi să încurcăm hainele, aşa că mărţişorul a ajuns la ea. Bineînţeles, ne-am dat seama a doua zi că de fapt eu eram destinatara cadoului”, o completează și Izabela.

Și pentru că sunt mereu curioase ce se mai poartă în materie de mărțișoare Dana și Izabela au ieșit, împreună, la cumpărături. „Pentru mine, însă, când eram copil, cele mai importante mărţişoare nu erau cele pe care le primeam, ci cele pe care le făceam pentru mama. Şi, de fapt, erau cele cu efectul cel mai frumos. Desigur, mărţişoarele erau tot felul de decupaje, felicitări din hârtie, însă scriam nişte urări din suflet şi invariabil mama plângea de bucurie”, spune realizatoarea emisiunii Bonton.

„An de an strângeam cu mare grijă tot ce primeam şi îmi şi făcusem un sistem foarte frumos de a le expune: pe bucăţi de polistiren, tăiate în diferite forme, le fixam cu bolduri, astfel încât ieşeau mici tablouri. Doar că, la un moment dat, se adunaseră atât de multe, încât o cam adusesem la disperare pe mama, care nu ştia ce să mai facă cu ele, pe unde să le mai pună. Dar asta a fost o perioadă tare frumoasă, cu 'marea'mea colecţie de mărţişoare”, îți amintește și Izabela Pănescu.