România găzduieşte pe teritoriul său aproape 30% din cursul Dunării, dar puţini dintre tour operatorii străini care vând croaziere aleg să oprească navele în porturile noastre.
Sunt peste un milion de persoane care îşi petrec anual vacanţele în croaziere pe Dunăre, dar în România opresc doar 160.000 de turişti. De vină pare a fi infrastructura.
„Hoteluri sunt cele construite în anii '70. Ar trebui să fie un punct de informare turistică de care cineva trebuie să se ocupe, turiştii să aibă acces la informaţile turistice pentru zona unde acostează. Nu există în nici unul din porturile fluviale”, spune Dan Ofiţeru, director general adjunct la Administaţia Porturi Fluviale.
Autorităţile aruncă, însă, vina în grădina investitorilor. „Investitorii nu se duc pentru că spun: dacă nu trece niciun vas pe aici sau nicio maşină de ce să imi fac o pensiune. Pe de altă parte, în momentul în care spunem că vrem să facem turism și croazieră spun că avem nevoie de aceste infrastructuri”, afirmă Maria Grapini, ministrul delegat pentru IMM-uri şi Turism.
Nici Executivul nu a mai investit în porturi sau în nave de croazieră de ani de zile.
Între anii '70 şi 2000, în România se făceau şi croaziere interne, între toate cele 13 porturi fluviale.
Nava Carpaţi era una dintre vedetele Dunării. Pleca din Giurgiu şi ajungea până la cazene. De mai bine de 10 ani aşteaptă bani pentru investiţii pentru a-şi relua activitatea.
În prezent, în Romnia nu mai există nicio ambarcaţiune care să facă croaziere între porturile interne. Singurele care aduc turişti sunt cele aproape 500 de motonave străine care fac an de an călătorii pe Dunăre. Numărul vizitatorilor ar creşte totuşi, dacă vizele turistice s-au acorda mai uşor, spun chiar autorităţile.
„Avem nevoie de securitate pentru turişti. Avem probleme cu vizele. Am experiamentat personal această problemă în timpul unei croaziere. La ora şase dimineaţa am fost rugaţi să ne trezim, să mergem pe punte pentru recunoaştere facială, spune Emanuel Cernat, director de promovare și strategie.
Cei mai mulţi turişti pe Dunăre vin din Germania, Austria şi Statele Unite. Ei cheltuiesc aproape 16 milioane de euro anual, în România.