Comorile de la Muzeul Antipa. Povestea celor mai vechi exponate

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Specialiştii le numesc diorame. Sunt vitrinele de la Antipa în care imaginaţia unor oameni de stiinţă aranjeaza animalele în medii cât mai realiste. Vitrinele din muzeul bucureştean sunt printre cele mai vechi diorame din lume, iar Grigore Antipa este printre primii creatori ai acestor tablouri speciale.

La parterul muzeului Antipa, în spatele mamutului, veti găsi patru dintre cele mai vechi exponate din lume. S-au păstrat neschimbate din 1908, anul în care Muzeul Antipa şi-a deschis în mod oficial porţile. Instituţia era condusă de Grigore Antipa. Tânărul director, un protejat al regelui Carol I, a reuşit să doteze muzeul şi a convins marii antreprenori să plătească pentru exponate.

„Marea majoritate a animalelor sunt cele vechi, cele cumpărate sau primite în dar de Antipa, de la diverse persoane, de mai bine de 100 de ani. Existau foarte puţine diorame în lume. Exista diorama la muzeul din SUA, făcută de Karl Aekley cu o familie de bizoni. Dar acea diorama nu avea profunzimea celor făcute de Antipa în 1907,” povesteşte dr. Iorgu Petrescu, cercetător, Muzeul Antipa.

Vitrinele erau create în ateliere speciale din Germania, iar ulterior erau transportate şi asamblate la Bucureşti. La fel, erau "importate" şi animalele. Elefantul de mare din peisajul nordic a fost împăiat în Germania şi a costat echivalentul a 10.000 de mărci, bani plătiţi de un om de afaceri bavarez. Antilopele au fost donate de un cercetător ceh, un bun prieten al lui Grigore Antipa.

Fundalul a fost pictat de Pamfil Polonic, un reputat desenator tehnic, omul care crea planurile celor mai multe săpături arheologice ale vremii.

„Aceste diorame au avut mult de suferit. In 1940, în urma cutremurului de pământ, şi în 1944, muzeul a fost lovit de o bombă. Din fericire, bomba nu a făcut explozie în interiorul muzeului,” adaugă dr. Petrescu.

O sută şi ceva de ani, atât au împlinit vitrinele de la Antipa şi animalele din interiorul acestora.

În tot acest timp au trecut două războaie mondiale, o revoluţie şi zeci de schimbări manageriale. Nimic nu a reuşit însă să le deterioreze.