Comorile de la Muzeul Antipa. Povestea celor mai vechi exponate

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Specialiştii le numesc diorame. Sunt vitrinele de la Antipa în care imaginaţia unor oameni de stiinţă aranjeaza animalele în medii cât mai realiste. Vitrinele din muzeul bucureştean sunt printre cele mai vechi diorame din lume, iar Grigore Antipa este printre primii creatori ai acestor tablouri speciale.

La parterul muzeului Antipa, în spatele mamutului, veti găsi patru dintre cele mai vechi exponate din lume. S-au păstrat neschimbate din 1908, anul în care Muzeul Antipa şi-a deschis în mod oficial porţile. Instituţia era condusă de Grigore Antipa. Tânărul director, un protejat al regelui Carol I, a reuşit să doteze muzeul şi a convins marii antreprenori să plătească pentru exponate.

„Marea majoritate a animalelor sunt cele vechi, cele cumpărate sau primite în dar de Antipa, de la diverse persoane, de mai bine de 100 de ani. Existau foarte puţine diorame în lume. Exista diorama la muzeul din SUA, făcută de Karl Aekley cu o familie de bizoni. Dar acea diorama nu avea profunzimea celor făcute de Antipa în 1907,” povesteşte dr. Iorgu Petrescu, cercetător, Muzeul Antipa.

Vitrinele erau create în ateliere speciale din Germania, iar ulterior erau transportate şi asamblate la Bucureşti. La fel, erau "importate" şi animalele. Elefantul de mare din peisajul nordic a fost împăiat în Germania şi a costat echivalentul a 10.000 de mărci, bani plătiţi de un om de afaceri bavarez. Antilopele au fost donate de un cercetător ceh, un bun prieten al lui Grigore Antipa.

Fundalul a fost pictat de Pamfil Polonic, un reputat desenator tehnic, omul care crea planurile celor mai multe săpături arheologice ale vremii.

„Aceste diorame au avut mult de suferit. In 1940, în urma cutremurului de pământ, şi în 1944, muzeul a fost lovit de o bombă. Din fericire, bomba nu a făcut explozie în interiorul muzeului,” adaugă dr. Petrescu.

O sută şi ceva de ani, atât au împlinit vitrinele de la Antipa şi animalele din interiorul acestora.

În tot acest timp au trecut două războaie mondiale, o revoluţie şi zeci de schimbări manageriale. Nimic nu a reuşit însă să le deterioreze.