Cheile Turzii şi Cheile Turenilor, refăcute cu bani europeni

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Un milion de lei au cheltuit autorităţile din Cluj-Napoca în 30 de luni pentru a pune la punct un plan de acţiuni pentru refacerea a două dintre cele mai importante rezervaţii din România, Cheile Turzii şi Cheile Turenilor. Distruse de turişti în ultimii 20 de ani, acestea vor fi administrate după modelul parcurilor naţionale din Statele Unite ale Americii.

„Avem opt specii care au dispărut. Nu au mai fost găsite în Cheile Turzii şi Cheile Turenilor, iar asta este o consecinţă clară a problemelor identificate. Turism necontrolat, păşunat excesiv şi inclusiv sporturile extreme. Sunt trei specii de plante şi avem o specie de reptile, nici vidra nu a mai fost găsită”, spune Diana Coman, manager de proiect.

Autorităţile propun angajarea unui "ranger", care să vegheze asupra rezervaţiilor.

Statisticile arată că aproximativ 55.000 de turişti umblă în voie prin cele două rezervaţii din luna mai până în octombrie, când se încheie oficial sezonul de vizitare. Numărul lor s-a dublat în ultimii şapte ani.

„Într-o rezervaţie consacrată din Europa şi din alte ţări pe trasee se dă numai un eşantion de număr de persoane şi când iese din sistem intră celălalt tocmai pentru a nu produce perturbări majore pentru faună în special”, explică geograful Vasile Crud.

În cadrul proiectului european s-a făcut chiar şi un sistem informatic care arată prin hărţi de impact cum se distruge rezervaţia dacă sporturile extreme şi turismul vor continua.