Atletul a participat la maraton în scop caritabil: să strângă fonduri pentru construcţia unui adăpost social, unde ar urma să locuiască patruzeci de copii şi mamele lor, victime ale violenţei domestice.
„Dintotdeauna sunt cu alergatul. În momentul în care te hotărăşti să participi la Marathon des Sables, ce-ai învăţat despre alergare cam trebuie să uiţi, că nu are nicio legătură”, spune maratonistul.
Aristide Necula a participat la zeci de maratoane, atât în ţară, cât şi peste hotare: Italia, Austria, Elveţia sau Malta. Nicio pregătire însă nu a fost ca cea pentru cursa din Sahara. A alergat într-o lună cât alţii nu merg nici cu mașina.
„Dacă stau să fac un calcul, cel puţin pe ultimul an, minimum 400 de kilometri pe lună, numai pe an sunt cinci mii de kilometri”, spune atletul.
Spera să fie mai uşor, însă proba de foc a maratonului a venit încă din prima etapă.
Din cei 34 de kilometri, peste 15 au fost numai dune de nisip înalte. Regulamentul i-a permis să se alimenetze pe parcurs doar cu ce avea în rucsacul de 12 kilograme, pentru toate cele șapte zile de competiție. Excepție face apa, care este pusă la dispoziție de organizatori la punctele de control.
În fiecare zi avea nevoie de câte 16 litri de apă, numai pentru băut. Marea problemă însă au fost rănile de pe corp. I s-au umflat mâinile de la greutatea rucsacului și au fost momente când a vrut să renunțe.
L-a ajutat gândul că întreaga familie se va bucura că a terminat cursa.
„Cred că mândria pentru ţară a contat cel mai mult pentru mine. Soțul meu, de fiecare dată când participă la un maraton, în ţară sau în străinătate, trece linia de sosire cu tricolorul”, spune Claudia Necula, soția maratonistului.
Aristide Necula a terminat cursa de 250 de kilometri pe locul 528 din 1000 şi spune că va participa şi anul viitor.