SANDA NICOLA: Când mă gândesc la copilărie văd chipul sora-mii, Amalia.
SHURUBEL (alias Andrei Lăcătuș): Aveam o şcoală nouă şi veche şi îmi plăcea să merg acolo, şcoală nouă, şcoală nouă îmi vine în cap când mă gândesc la copilărie.
DANA GONŢ: Îmi aduc aminte de mine trăgând de coadă orice pisică şi citind în livadă.
LIANA ALEXANDRU: E o imagine de la grădiniţă. Pe atunci era cămin. Începuse să ningă şi era împrejur mare de alb şi am rămas cu mama şi am construit oameni de zăpadă. Fiecare şi-a construit omuleţul lui şi la sfârşit, ne-am dat unul altuia omuleţul. E cea mai frumoasă amintire din copilărie.
SIMONA ȚĂRANU: Am avut o copilărie foarte frumoasă, am ascuns pisica în şifonier, mă urcam pe casă.
CAMELIA BĂLȚOI: Îmi aduc aminte de prietenii mei de la bloc, jucam Pitulușul, adică de-a v-ați ascunselea, şi îmi plăcea să fiu prima-n toate!
Înainte să ajungă oameni mari au fost copii. Au spart geamuri, au spus poezii, dar mai ales au visat!
SANDA NICOLA: Era un asistent medical de care credeam că m-am îndrăgostit la patru ani. Și i-am făcut o poezie. I-am zis: Tu eşti Dan, Dănuţ, Dănel, codiţă de purcel. Eram și peltică. Şi peste timp, mă opreşte un domn pe stradă. Eşti Sanda? Da! Ai avut fractură craniană când erai mică? Ei bine, eu sunt Dan Dănel, codiță de purcel!
SHURUBEL: Cred despre mine că nu mă maturizez niciodată. Sunt copil în continuare!
LIANA ALEXANDRU: Eu chemam copii acasă şi făceam teatru de păpuși. Deschideam şifonierul şi făceam scenete. Improvizam texte.
DANA GONȚ: Culegeam de pe stradă o pisică, un căţel. Eu le aduceam acasă şi ele ajungeau la ţară.
MIRCEA VÂLCU: Mi-amintesc când m-am dus cu tata la pescuit şi am prins broaşte.
SHURUBEL: În grădiniţă eram turnător, apoi, în clasele I-IV explorator. Am văzut ce înseamnă un sărut prima oară în clasa a III-a.
SIMONA ȚĂRANU: Legam aţă de portofel şi noi trăgeam de aţă.
SANDA NICOLA: Serbările şcolare mi-au pricinuit amintiri frumoase. Am fost Smărăndiţa popii, din Creangă. Un rol care mi-a plăcut şi mi-a ieşit perfect accentul moldovenesc, nici eu nu știu cum.
Pentru jurnaliştii din familia Digi, ziua de 1 iunie păstrează un farmec aparte.
SHURUBEL: Un 1 iunie extraordinar pentru mine a fost în Orăşelul Copiilor. Am intrat în Casa Groazei.
DANA GONȚ: De 1 iunie, profesorii veneau cu bomboane.
LIANA ALEXANDRU: La un moment dat a apărut pe piaţă păpuşa Liana.
SANDA NICOLA: Sunt mândră că am copilărit la Deva. O urmăream pe stradă pe Daniela Silivaş.
SIMONA ŢĂRANU: Am primit un căţel de 1 iunie, pe Rex.
De fiecare dintre noi depinde cum ne creştem copiii. Ei sunt singura legătură cu viitorul. Iată ce sfaturi primesc copiii de la vedetele Digi:
SHURUBEL: Voi sunteţi mult mai informaţi. Jucaţi-vă şi descoperiți-vă pe voi.
DANA GONȚ: Copiii din ţară să fie curajoşi, creativi, să încerce să fie liberi. Să fie fericiţi, să se joace, să învețe ceva care să le facă plăcere.
LIANA ALEXANDRU: Ca mămică, cel mai important pentru un copil e să fie curajos, să aibă încredere. Să facă lucruri singur. Să-i dai încredere şi să facă din plăcere o meserie.
SANDA NICOLA: Ceea ce li se întâmplă acum o să-i urmărească. Prietenii se vor dovedi de neînlocuit!
SHURUBEL: Nu vă maturizaţi! E o capcană!
Urmăriți în materialul video de mai sus ce amintiri despre copilărie au vedetele Digi și descoperiți cum arătau ele la numai câțiva anișori.
Citiți și: