Pentru ca totul să meargă perfect, Vadim Repin a repetat câteva ore pe scena Sălii Palatului, alături de Orchestra Naţională din Rusia.
Dar pentru Repin un concert reuşit e mai mult decât o demonstraţie de virtuozitate a artiştilor. Publicul e cel care îl poate transforma într-un moment unic.
„Depinde de felul în care îţi sunt apreciate emoţiile, de modul în care sunt primite de public. Şi dacă se întâmplă în sală să vezi şi figuri dezinteresate sau posturi relaxate, oameni care nu sunt receptivi sau dornici să înţeleagă, eşti şi tu mai rezervat, nu e un sentiment plăcut. Dar câteodată se simte ceva în aer. Cânţi şi cineva aşteaptă cu răsuflarea tăiată următorul sunet”, spune artisul rus.
Repin este exigent cu el însuşi, dar şi cu publicul. Oricine se poate bucura de muzica clasică, dar trebuie să fie dispus să facă un efort de concentrare.
„Muzica clasică e o experienţă solicitantă. Dacă vii la concert pregătit, sau măcar cu câteva informaţii despre compoziţiile de care te vei bucura, cred că până la final te vei simţi un pic obosit. Şi dacă mergi la teatru sau la operă e bine să mergi pregătit, ca să îţi formezi propria opinie”, spune Repin.
De la primul său profesor de vioară, Zakhar Bron, Repin a învăţat să trateze cu responsabilitate fiecare concert. Iar emoţia primei apariţii pe scenă avea să îl marcheze pentru totdeauna.
„Prima dată am interpretat mici compoziţii, foarte scurte, aveam cinci ani şi jumătate. Îmi aduc aminte fiecare clipă. Îmi amintesc cum m-am simţit. E absolut incredibil, inima îţi sare din piept şi în acelaşi timp îţi place atât de mult încât nu îţi doreşti totuşi să fugi. Iar când primeşti aplauzele e uimitor”, a rememorat artistul.