VIDEO. Centrele istorice din România, lăsate în paragină
De exemplu, prima şcoală de teologie din Moldova riscă, în orice moment, să se dărâme. Seminarul Costachi din Iași, supranumit şi Sorbona Moldovei, a ajuns o ruină, pentru că nimeni nu a găsit bani pentru reabilitare
Şcoala în care Ion Creangă a învăţat trei ani pentru a deveni preot este acum o ruină. De 16 ani a fost închisă şi de atunci intemperiile rod din tencuială şi ziduri, fără ca cineva să bage de seamă.
Unii pereţi stau în picioare doar pentru că au fost puşi stâlpi de susţinere. Iar în jurul fostului seminar supranumit Sorbona Moldovei sunt numai gunoaie.
„Este umilitor și pentru Biserică, și pentru românism, în general, pentru epoca lui Creangă care a învățat acolo, este jignitor și la adresa Ministerului Culturii, pentru că nu iau o inițiativă în sensul acesta”, afirmă preotul Iustin Neagu.
Şi conducerea unităţii medicale în curtea căreia se află clădirea fostului seminar susţine că a căutat sprijin la Guvern, dar degeaba, pentru că suma de o jumătate de milion de euro este considerată prea mare.
Şi în centrul Galaţiului, puţine clădiri mai amintesc de perioada de glorie a portului dunărean. Multe construcţii care au în spate o istorie se degradează, din indiferenţă, neputinţă sau char rea-voinţă. Altele sunt prinse în litigii fără sfârşit, declanşate de rechinii imobiliari.
Mărturie - sau mai degrabă o fantomă a ceea ce era pe vremuri centrul Galaţiului, în prima jumătate a secolului trecut - este "Palatul Simion Gheorghiu", construit în 1923. Clădirea e acum o ruină.
Un alt oraş port înfloritor pe vremuri, Brăila, şi-a uitat monumentele. Câteva clădiri din patrimoniul public au fost reabilitate între 2007 şi 2011, dar cele care nu aparţin statului se transformă în moloz. Şi aici, autorităţile au aceleaşi expicaţii - proprietarii n-au bani, iar altele sunt în litigiu sau abandonate.
Autorităţile vor să dea o hotărâre prin care fie să confişte clădirile de care nu se ocupă nimeni, fie să crească impozitul pentru a-i determina pe proprietari să le repare.
Însă rămâne problema imobilelor abandonate sau aflate în litigiu. Este cazul fostului Hotel Pescărușul și al clădirii CEC. Dintre toate imobilele dărăpănate din centrul vechi al Brăilei, aceasta iese în evidență, chiar dacă este o ruină.
În centrul Brăilei sunt 50 de clădiri cu valoare de monument istoric.
Şi în marile oraşe din Ardeal, multe monumente dispar. Viorica Lăzăriciu locuieşte de 40 de ani într-o casă construită la sfârşitul secolului al XIX-lea. A reparat de două ori faţada şi trebuie să o facă din nou, dar nu are resurse.
În ultimii ani Primăria Braşov a trimis sute de somaţii prin care cerea proprietarilor din centrul vechi să reabiliteze faţadele. Pentru lucrări e nevoie de aprobări de la Comisia de Cultură şi de respectarea unor reguli stricte în ceea ce priveşte materialele şi culori folosite la tencuială.
„Este destul de greu să-i convingem pe toţi proprietarii să participe, să contribuie la reabilitarea faţadelor care sunt proprietate comună. Soluţia amenzii nu este, să spunem, o soluţie pe termen lung”, spune Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.
O altă variantă ar fi banii europeni, însă, deocamdată, nu s-a concretizat nimic.
Reabilitat în urmă cu cinci ani, centrul istoric al Clujului nu este, totuşi, o destinaţie recomandată turiştilor. Faţadele clădirilor stau să cadă, iar pereţi sunt plini de graffiti.
Autorităţile locale promit că vor reface faţadele în câteva luni, pentru că anul acesta Clujul este Capitala Europeană a Tineretului.
17 milioane de lei va costa refacerea infrastructurii din zonele istorice ale Clujului.
„Am accesat fonduri europene pentru zona istorică. Acum se află în implementare un program de reabilitare a infrastructurii de acces la obiectivele de interes turistic”, afirmă Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca
Cele mai multe din cele 1.500 de evenimente organizate în Capitala Europeană a Tineretului vor avea loc chiar în centrul istoric al Clujului. Autorităţile estimează că în oraş vor veni 250.000 de turişti.
Nici Oradea nu stă prea bine la capitolul clădiri istorice. Peste o sută de imobile au nevoie urgentă de reparaţii.
„Sunt câteva clădiri din zona centrală, ne referim la clădirile care au valoare de monument istoric: Palatul Moskovits, unul pe Vasile Alecsandri, o clădire pe Independenței, avem pe Republicii Palatul Stern în curs de restaurare”, spune Mircea Mălan, viceprimarul municipiului Oradea.
Dacă până anul trecut, locatarii invocau lipsa banilor, acum nu o mai pot face.
„Consiliul local al Municipiului Oradea a fost de acord să finanțeze, printr-un grant nerambursabil de 20%. De asemenea, pentru restul de 80% se poate da o finanțare rambursabilă fără dobândă pe perioadă de 5 ani”, spune ing. Adriana Lipoveanu, arhitectul-şef al municipiului Oradea.
În cazul în care proprietarii refuză să renoveze fațada clădirii în care locuiesc, Primăria Oradea va trece la amenzi. Iar acestea nu sunt mici deloc: între 5.000 și 8.000 de lei.
Primăria Oradea îşi propune să termine reabilitarea centrului istoric pâna în 2020. În proiect este inclusă şi Pieţa Unirii, aflată în zona zero a oraşului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
