Cetatea din Buda datează din Evul Mediu, iar în cursul secolelor a fost de mai multe ori distrusă şi reconstruită. Una din clădirile cele mai impresionante din interiorul cetăţii, Palatul, a fost ridicat în secolele XVIII-XIX. În cursul celui de-al Doilea Război Mondial a fost distrus în mare parte, dar a fost renovat. Astăzi, complexul găzduieşte mai multe instituţii de stat printre care şi Biblioteca Naţională Szechenyi.
- Cred că nu greşesc dacă spun că există puţine biblioteci în lume cu un sediu mai frumos ca aceasta. Care este istoria bibliotecii şi cum se leagă de clădire?
- Biblioteca a fost fondată în 1802, de către Ferenc Szechenyi, tatăl lui Istvan Szechenyi. Şi asta este o poveste în sine, de ce tocmai un aristocrat din vestul Ungariei a fondat biblioteca? Pe atunci Ungaria era sub dominaţie austriacă. În 1837 a fost construit Muzeul Naţional. Când Szechenyi Ferenc a fondat biblioteca, a fondat şi muzeul. Acestea două formau o unitate organică. Mai târziu, pe măsură ce colecţia creştea, a devenit necesară separarea acestor instituţii. Biblioteca s-a separat de muzeu, iar în 1985 s-a mutat aici, în Cetatea din Buda, după un proces de lungă durată. În 1959 s-a decis ca biblioteca să fie mutată într-o clădire a palatului regal, iar procesul reconstrucţiei şi al reamplasării a durat până în 1985. Deschiderea s-a făcut în aprilie acelaşi an. De atunci biblioteca funcţionează aici, explică Istvan Elbe, directorul Bibliotecii Naționale din Budapesta.
Donaţia iniţială a lui Ferenc Szechenyi cuprindea 30 de mii de cărţi, periodice şi hărţi . Colecţia cuprinde astăzi sute de mii de publicaţii, printre care şi primul text scris în limba maghiară, datat între 1192-1195. Unul din cei mai mari donatori ai bibliotecii a trăit la începutul secolului XX.
- Ne-ai promis că ne arăţi o carte specială într-un loc special. Unde ne aflăm, despre ce este vorba?
- Ne aflăm în aşa-numitul depozit-rezervă al corpului de bază al bibliotecii, unde păstrăm exemplare şi colecţii deosebite. Sunt aici colecţii deosebite pe care le-am păstrat la un loc. Din păcate, în secolul XIX-lea nu exista obiceiul de a păstra moştenirile unitar, dar în unele cazuri s-a procedat diferit. Un astfel de caz a fost biblioteca Todorescu. Gyula Todorescu a trăit la începutul secolului XX la Budapesta, era de origine română, dar s-a născut la Budapesta. Tatăl lui era român. El era un avocat foarte bogat, cu o avere considerabilă. Probabil o parte dintre cărţi le-a moştenit de la tatăl său, care era negustor. Şi el şi-a investit averea în cărţi. Aici avem doar o parte din biblioteca sa, cealaltă face parte din colecţia de documente vechi. El colecţiona mai ales cărţile cu tematică maghiară din Transilvania, de exemplu cărţile rare din tipografia lui Gaspar Heltai din perioada 1550 s-au păstrat datorită lui Todorescu.
Biblioteca Naţională Szechenyi colaborează intens cu Biblioteca Naţională a României şi cu Biblioteca Universitară de la Cluj. Vin în mod regulat cercetători din România.
În schimb, în epoca Facebook şi Google, vizitatorii sunt tot mai puţini.
- Suntem într-una din sălile de lectură, cu o atmosferă foarte retro. Este întâmplător acest lucru?
- Nu, nu este întâmplător. În 1985, când a fost deschisă biblioteca, aceasta era o sală de lectură foarte modernă. Şi astăzi avem mobilierul de atunci, deci biblioteca nu s-a schimbat din acest punct de vedere. De obicei spunem tinerilor care vin aici că există o atmosferă retro aici, simţim spiritul perioadei socialiste. Dar evident ei nu vin pentru acest lucru, ci pentru fondul de cărţi uriaş, pentru publicaţiile care încă nu au fost digitalizate şi pot fi găsite doar aici.