Vestigii ale dacilor ies la iveală. Localitate antică pomenită de Ptolemeu, descoperită în Banat
„O locuință din prima epocă a fierului care, prin natura descoperirilor, considerăm că a avut o suprastructură, adică pereți, acoperiș”, explică unul dintre cei care lucrează pe șantierul arheologic de la Unip, din județul Timiș.
Pe acest teren au fost descoperite două gropi ritualice, dar și o locuință care datează încă din epoca fierului.
Descoperirea a fost posibilă după ce o echipă din cadrul Universitații de Vest a făcut reconstituiri pe calculator pentru a vedea cât de mult trebuie să înainteze cu săpăturile. Arheologii spun că situl descoperit este, cel mai probabil, localitatea Zurobara, neidentificată până acum, dar menţionată de geograful Ptolemeu.
„Este o descoperire unică. Este singurul șantier de epocă dacică unde s-au făcut astfel de descoperiri de gropi ritualice. Se pare că suntem într-o zonă sacră a unei așezări mai mari”, explică Dorel Micle, arheolog, de la Universitatea de Vest Timișoara.
Până acum, au fost identificate nouă gropi ritualice care dovedesc că aici au trăit daci. Din echipa arheologilor fac parte şi studenți.
„(Lucrez) la desenul profilului secțiunii pe care am săpat-o care o să ne ajute să vedem stratigrafia și să vedem cioburile”, explică un student.
„Noi sităm pământul pe care îl primim din groapă, pentru că uneori lucrurile scapă ochiului liber și atunci aici găsim bucăți de chirpici, de ceramică, bucăți de oase...”, explică o tânără.
Este muncă intensă, făcută din pasiune pentru istorie, şi pe şantierul arheologic de la Cetatea Zânelor din Covasna, construită în secolul al II-lea înainte de Hristos, dar distrusă de romani.
Aici, voluntarii muncesc cot la cot cu arheologii. Daniel, un inginer de 23 de ani, este unul dintre voluntari.
„Sunt de aici, sunt localnic din Covasna, lucrez de şapte campanii şi este un fel şi de respect”, spune Daniel Timar.
„O facem în primul rând pentru noi, pentru că ne reprezintă şi, având în vedere că e o staţiune, ne ajută foarte mult. Nu ştiu, mă gândesc că putem să ajutăm la turism”, explică un alt voluntar, Octavian Odadescu.
Se sapă pentru dezgroparea unui sanctuar amenajat între zidurile groase ale fortificaţiei.
„Trebuie să lucrăm pe lângă, cu forţă şi cu migală, că altfel tot ce înseamnă material mărunt riscăm să-l pierdem. Aici s-au descoperit şi fragmente ceramice, s-au descoperit monede, s-au descoperit fibule, s-au descoperit materiale de sticlă. Vă daţi seama cât de atent trebuie să lucreze, ca să salveze nişte fragmenţele de la vase”, spune Paul Pupeza, arheolog la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
„Am putut să arătăm că, practic, tot acest munte a fost terasat şi fortificat de daci. (...) Chiar putem să spunem că este dovedită ştiinţa constructorilor sau a inginerilor constructori daci”, spune Viorica Crișan, director la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.
Taberele de cercetare de la Cetatea Zânelor se desfășoară, în fiecare vară, timp de o lună.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
