Mănăstirea pe care Eminescu a numit-o "Ierusalimul Neamului Românesc"

Supranumită "Ierusalimul Neamului Românesc", Mănăstirea Putna din judeţul Suceava este locul ce reuneşte mii şi mii de oameni veniţi în reculgere, mai ales în perioada Învierii. Acolo şi-a petrecut regele Mihai prima sărbătoare de Paşte după revenirea din exilul impus de comunişti. Deschidem şi noi acum porţile mănăstirii al cărui nume se leagă şi de repere luminoase din istoria noastră: Ştefan cel Mare şi Mihai Eminescu.

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Liniștea dintre zidurile mănăstirii Putna, ctitorită de Ştefan cel Mare acum 549 de ani, este spartă doar de sunetul clopotelor și de toacă. Cine intră pe poartă nu ştie de ce să se bucure mai întâi: de peisajul mirific, de măreţia clădirilor sau de pacea care simţi că te înconjoară. Daruri lăsate de doi dintre cei mai iubiţi ocrotitori ai României: Ştefan cel Mare şi Regele Mihai. Însetat de ţara lui şi de lumină, fostul monarh a mers să celebreze Paştele la Putna în 1992, la revenirea din exilul forţat care începuse în 1948.

Sutele de ani care au trecut peste Mănăstirea Putna nu i-au ştirbit nimic din aura de măreţie şi spiritualitate. Poetul Mihai Eminescu a numit-o "Ierusalimul Neamului Românesc" şi acolo a organizat în 1871 prima serbare a românilor de pretutindeni.

Părintele Dosoftei Dijmărescu: De-a lungul istoriei, românii au venit la Putna pentru a se închina la Sfântul Ștefan ca la un părinte al neamului și a-l ruga să mjlocească și să vegheze asupra neamului, venind aici au luat putere.

Ce înseamnă însă viața din anul 2018 la Mănăstirea Putna, unde peste 100 de călugări se roagă neîncetat? Pelerinii vin din toate colţurile lumii ca să guste liniştea sufletească. Sunt suficiente câteva minute de rugă între pereţii vechii mănăstiri.

Gherasim Soca, ieromonah: Cu orice gând ar veni oamenii aici, nu mai pleacă la fel cum au venit, fie că vin pentru peisaj, pentru frumusețea locului, pentru o fotografie, pentru a se relaxa, pleacă de aici cu o încărcătură sufletească aparte. Au trăit ceva pe care sufletul lor îl dorea și pe care aici l-au găsit.

Acum, înainte de Paşte, călugării de la Putna se pregătesc pentru Sărbătoarea Luminii şi ne vorbesc cum fac să simtă mai intens bucuria Învierii Domnului.

Gherasim Soca, ieromonah: Este în raport direct proprțional cu jertfa noastră de a pătimi împreună cu el și aceasta înseamnă postul, aceasta înseamnă rugăciunea, aceasta înseamnă osteneala fizică și aceasta înseamnă toată deschiderea noastră către oameni.

Velnic Melchisedec, starețul Mănăstirii Putna: Învierea Domnului nu este despărțită de patima sa, de cruce, după Săptămâna Patimilor trăim cu toții marea sărbătoare a Învierii Domnului.

Peste 10.000 de pelerini din toată ţara sunt aşteptaţi să ia lumină de la mănăstirea Putna în Noaptea Învierii.