Cel mai mare circuit de trenulețe din patrimoniul național este expus la Muzeul CFR din București.
Cătălin Petre, prezentator Digi24: Cea mai mare dioramă dedicată căilor ferate se află aici, în muzeul CFR din București. Cea mai mare și cea mai distractivă, aș adăuga eu. Dincolo de asta însă, aceste circuite complicate ne amintesc de vremea glorioasă în care Căile Ferate Române erau conduse de generali, iar transportul aerian sau cel fluvial erau simple anexe ale CFR-ului.
Mircea Dorobanțu, directorul Muzeului CFR: Peste 75 % din rețeaua de Cale Ferată din România a fost construită până în perioada Primului Război Mondial. În perioada interbelică s-a continuat cu alte linii, după principii moderne, deja se vorbea de viteză, deja se vorbea de condiții de confort.
În 1933, uzinele Malaxa din București construiesc prima locomotivă de mare viteză, 110 km/oră, cu sistem de aer condiționat. 80 de ani mai târziu, patru astfel de locomotive circulă încă pe liniile ferate din vestul țării.
Mircea Dorobanțu, directorul Muzeului CFR: Avea instalație de aer condiționat. Era o instalație destul de simplă. Era, practic, ca la frigiderele Fram vechi. Deci era o serpentină cu amoniac care răcea aerul și aerul era pompat prin această serpentină, răcit și după aia împins prin instalația de ventilație cu ventilatoare, mai departe, în vagoane.
Diorama este creația a șase oameni care au muncit jumătate de an pentru a reface în detaliu bucăți din realitate: un perete de stâncă vulcanică și traseul mocăniței încărcate cu lemne, un peisaj de câmpie cu poduri spectaculoase sau ciobănașul cu stâna de oi și echipa de filmare dintr-o gară uitată de lume.
Mircea Dorobanțu, directorul Muzeului CFR: Toate aceste lucruri sunt plantate manual. Pentru munți s-au folosit niște forme de cauciuc în care s-a turnat ipsos pentru a realiza pietrele, pietrele au fost montate pe un schelet de lemn pentru a realiza muntele iar fiecare piatră a fost cioplită de un coleg al nostru, foarte talentat în peisagistică și este una devărat artist care a reusit să realizeze acele fisuri în stâncă și acele direcții după care s-au creat stâncile cum s-au creat ele cu mii de ani în urmă în așa fel încât să arate cât mai real. Toată diorama este gândită în sistem digital. Trenurile sunt alimentate prin șină la o anumită tensiune, iar peste acest semnal se suprapune semnalul digital. Deci fiecare locomotivă are câte un cip și acest cip are o adresă și în timp real comunică fiecărei adrese ce trebuie să facă. Și calculatorul știe unde este fiecare tren, întrucât în linie există senzori. Întâi se stabilește parcursul trenului, se schimbă macazurile, apoi se pune semnalul pe liber și apoi se dă drumul la tren să circule după acest traseu. Adică, exact ca în realitate, în condiții de deplină siguranță a circulației, deci nu avem posibilitatea să se întâlnească două trenuri sau să circule greșit.
La câțiva ani de la obținerea independenței, în 1881 regatul își întemeiază propria companie de căi ferate, condusă și organizată cu rigurozitate militară. Căile Ferate Princiare aveau să se dovedească esențiale în Marea Unire și războaiele ce aveau să vină. 136 de ani mai târziu, în zilele noastre, proiectul grandios de atunci a rămas aproape neschimbat.