Țesăturile tradiționale de perete specifice României și Republicii Moldova au fost introduse joi alături de alte obiceiuri de pe mapamond pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității, cu prilejul Comitetului interguvernamental specializat al UNESCO care se desfășoară în capitala Etiopiei la 1-2 decembrie, relatează Agerpres.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Tradițional, țesăturile de perete produse de comunitățile de meșteșugari din România și Republica Moldova sunt folosite pentru decorarea pereților interiori ai caselor, pentru diferite obiceiuri la ceremoniile funerare, la expoziții de profil sau ca parte a zestrei miresei, conform unesco.org.
Astăzi, țesăturile sunt în primul rând considerate opere de arte. În unele zone, tehnicile folosite la războaiele de țesut au suferit anumite modificări, meșteșugarii lucrând în prezent și de acasă.
Expresie a creativității, identității și instrument al coeziunii sociale, meșteșugul este transmis din generație în generație în interiorul familiilor, prin intermediul centrelor de meșteșuguri sau cu ajutorul școlilor de profil, conform sursei amintite.
Celelalte obiceiuri introduse pe lista patrimoniului cultural imaterial al UNESCO sunt: ritualurile Geet-Gawai ale comunităților Bhojpuri din Mauritius, tradiția ecvestră Charreria din Mexic, festivalul cultural și pescuit Argungu din Nigeria, carnavalul El Callao din Venezuela, festivalul viticulturorilor din Vevey (Elveția), practicile legate de credințele vietnameze în Mama zeițelor celor trei tărâmuri (Vietnam), teatrul de păpuși în Slovacia și Cehia, piesa de teatru Skofja Loka din Slovenia, mâncarea tradițională Oshi Palav din Tadjikistan, meșteșugul tradițional al vaselor ceramice Cini (Turcia), tradiția și cultura mâncării Palov în Uzbekistan, conform unesco.org.
Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității include diferite forme de expresie care atestă diversitatea patrimoniului imaterial și atrage atenția asupra importanței acestuia. În prezent lista conține 366 de obiceiuri de pe mapamond, conform unesco.org.
Președintele Klaus Iohannis s-a declarat „bucuros” pentru faptul că „ieri seară, chiar de Ziua Națională, la propunerea României și Republicii Moldova, tradiția românească a țesutului covoarelor (scoarțelor) populare a fost înscrisă de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Intangibil al Umanității”.
„A fost astfel recunoscută valoarea culturală universală a covorului popular românesc. Perpetuarea acestei tradiții este o datorie și o onoare pentru păstrătorii ei, de o parte și de cealaltă a Prutului, o bucurie și o mândrie pentru noi toți”, se arată în mesajul președintelui Klaus Iohannis.
