Românul care îi învață pe străini adevărul despre Vlad Țepeș. De unde a pornit legenda lui Dracula?
Monstrul din Carpaţi, vampirul din Transilvania, Nosferatu, domnitorul cu chip de diavol. Pe scurt, titulaturile sub care a apărut de-a lungul vremii figura domnitorului Vlad Ţepeş.
Odată cu inventarea tiparului, în anul 1455, Vlad Ţepeş a fost ţinta unei campanii pamfletare lansate de Matei Corvin, conducătorul regatului Ungariei, pentru denigrarea voievodului român. De atunci şi până astăzi, efectul bulgărelui de zăpadă a funcţionat perfect. De la Ordinul Dragonului până la Dracula, drumul este lung şi plin de legende care mai de care mai spectaculoase.
„Nu trebuie să uităm că pentru noi românii, ordinul Dragonului a fost acordat unui singur român: Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, de unde iarăşi istoria l-a făcut din Ţepeş pe Dracula şi romanele lui Jules Verne, ale lui Bram Stoker au făcut din Dracula un fel de simbol naţional, din păcate, al României”, spune Mihai Sturdza, istoric.
Dezamăgit şi intrigat de imaginea deformată a lui Ţepeş în afara ţării, un român a decis să facă dreptate. Nu cu ţeapa ci cu o colecţie. A adunat sute de piese, timbre, monede, cărţi poştale, hărţi şi documente care reconstituie istoria domnitorului român şi le-a dus peste mări şi ţări, pentru a le prezenta în cadrul unor competiţii internaţionale.
„M-a intrigat mai degrabă aparenta contradicţie dintre modalităţile de prezentare ale lui Vlad Ţepeş: ba că era crud, ba că era foarte cinstit, ba că era patriot şi naţionalist, ba că era ceva în neregulă cu minţile lui deci altfel spus diversitatea asta de proiecţii sau de imagini şi asocieri m-a intrigat, probabil că s-au acumulat în timp”, spune Constantin Turmac, colecţionar.
Constantin Turmac este de profesie inginer. A studiat la Universitatea York şi are un MBA în domeniul afacerilor. A vizitat, de-a lungul vremii, 19 ţări, din Statele Unite ale Americii până în Japonia. Călătoriile sale au avut, însă, un scop bine definit. Pasionat de figura lui Vlad Ţepeş, Constantin Turmac şi-a prezentat colecţia dedicată acestuia la cele mai importante concursuri pentru colecţionari.
A sperat, astfel, să reabiliteze imaginea lui Ţepeş devenit, pe nedrept, un vampir de box-office.
În spatele fiecărei piese din colecţie există o poveste care punctează un moment din istoria domnitorului.
Domnul Turmac recunoaşte, însă, că străinii care ajung să vadă această colecţie sunt cam nedumeriţi, unii chiar intrigaţi. Toţi ştiu cine este Dracula. Ţepeş, însă, mai puţin.
„Oamenii mai educaţi, şi a fost o plăcută surpriză pentru mine, pun suite de întrebări punctuale şi coerente. Alţii care nu ştiu prea multe despre România şi nu sunt curioşi pe parte de istorie văd şi vor să-l regăsească repede pe Dracula. Şi de multe ori sunt puţin surprinşi că nu-l văd în varianta satanisto-îngrozitoare”, mai spune Constantin Turmac.
Cea mai mare curiozitate rămâne totuşi mormântul celebrului „vampir”, spune colecţionarul. Nevoia de senzaţional a dus la zeci de zvonuri cu privire la presupusul loc de veci al celui mai faimos prinţ din Carpaţi: „În ceea ce priveşte suita care va continua încă o perioadă de timp de a-l prezenta pe Vlad Ţepeş ba la Istanbul cu mormânt, cum a fost lunile trecute, sau în Polonia, sau de mai multe ori în zona fostei Iugoslavii cred că fac parte dintr-o suită de mici tentative de excese”.
În anul 2014, mai mulţi cercetători estonieni susţineau răspicat că au descoperit mormântul celebrului Dracula, în Piaţa Santa Maria la Nova, din Napoli.
Însemnele de pe piatra funerară din Italia, au concluzionat estonienii, ar fi fost de fapt imagini şi simboluri ale familiei nobiliare din care se trăgea Vlad Ţepeş.
Pură speculaţie, zvonuri de tot râsul, spun istoricii. Faptul că pe stema pietrei funerare figurează, printre altele, şi un dragon nu reprezintă un argument demn de luat în seamă.
„Se pare că există şi nişte semne masonice sau nişte triunghiuri şi de acolo bineînţeles va apare foarte curând o nouă teorie în urma căreia Vlad Ţepeş va fi mason. Eu sunt foarte sceptic în privinţa fanteziilor pentru că e vorba totuşi de persoane cunoscute ale istoriei, de Vlad Dracul, de Vlad Ţepeş, de regii angevini, de regii Neapolelui, o monarhie foarte importantă a vremii”, spune istoricul Mihai Sturdza.
La rândul său, Constantin Turmac are propria teorie despre locul de veci al voievodului român. A studiat ani de zile problema şi singura metodă de a afla adevărul ar fi două instrumente: istoria şi logica. Dar şi traducerile din limba turcă în limba română a unor cuvinte cheie: cap şi scalp.
„cap” - în limba turcă „kafa”
„scalp” - în limba turcă „kafa derisi”
„piele” - în limba turcă „derisi”
„Dacă ne referim la Comana sau la insula, la mânăstirea din Snagov, deja acolo sunt mai multe elemente care se suprapun şi într-un fel ar întări o asociere cu locul lui în care a fost înmormântat. Un corp, întrunind majoritatea covârşitoare a cerinţelor a fost găsit de Dinu Rosetti în 1933 la Snagov, pe insulă. Dacă corpul găsit la Snagov avea cap, cum e posibil să fi fost dus un cap şi la Istanbul? Înţelegeţi ce spun? Dar răspunsul şi soluţia este spectaculos de simplă şi evidentă”, afirmă Constantin Turmac.
Până să descifreze, însă, enigma pe care o studiază de ani de zile, adevărul istoric este singurul pe care Constantin Turmac îl prezintă curioşilor din lumea largă.
Colecţia sa dedicată figurii lui Vlad Ţepeş a fost premiată cu argint la Maribor, în Slovenia, în Ungaria şi Bulgaria şi apreciată pentru felul în care reflectă adevărul istoric.
Şi asta chiar dacă pentru a-i face dreptate lui Ţepeş, colecţionarul a fost nevoit să-l aducă în discuţie şi pe Dracula: „Altă jumătate a colecţiei se referă la mitul lui Bram Stoker, şi mai ales la impactul pe care l-a avut în epocă mitul lui Bram Stocker, mai ales cultural. Astfel existând scriitori ca Jules Verne, compozitori ca Hector Berlioz, piese de teatru, piese de balet, nu mai spunem de filme”.
Cu toate că până una alta, Constantin Turmac este unul dintre puţinii români care promovează cu succes imaginea lui Vlad Ţepeş în lume, odată întors în ţară, colecţionarul n-a primit deloc laude. Dimpotrivă: „După ce am luat din nou argint în Europa la Maribor, am fost de urgenţă convocat la nişte instituţii cum de am plecat noi cu valorile culturale, parte a patrimoniului naţional şi cum de ne-am permis aşa ceva? Exact, chiar aşa. Cum?”
Între timp, cea mai recenta producţie hollywoodiană despre Dracula a avut, în doar șase luni de la lansare, încasări de 215 milioane de dolari.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
