Piaţa literară din România este una a extremelor. În medie, un român cumpără o carte pe an. În realitate însă, media este dată de cei care nu citesc deloc şi de cei care citesc mult. Iar la mijloc sunt cei care ar vrea să citească mai mult, dar din diverse motive nu sunt încurajaţi. Aceşti cititori indecişi sunt cei care pot ajuta piaţa cărţii din România să crească. Însă editurile trebuie să încerce să îşi cunoască mai bine clienţii. Ar trebui înainte de toate să afle câţi tineri citesc. Nu există statistici clare, dar semnalele din piaţă arată că generaţia tânără, acuzată adeseori de superficialitate, pune umărul serios la vânzările de carte.
O dovadă ar putea fi creşterea vânzărilor de carte pe internet. Piaţa publicistică din România se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro, din care 20% reprezintă cărţi comandate pe internet. Şefii librăriei online Elefant.ro spuneau că în medie, un client al lor cumpără zece cărţi pe an. Un alt detaliu interesant a fost oferit de directorul Okian.ro, care declara pentru Ziarul Financiar că site-ul a vândut anul trecut peste 20.000 de cărţi în limba engleză. Din nou, lectura volumelor în limbi străine este un atribut al tinerei generaţii. Aşa că editurile ar trebui să îşi pună câteva semne de întrebare. De ce ar cumpăra cineva o carte în engleză? Pentru că nu o găseşte în limba română, sau pentru că traducerea ediţiei româneşti nu sună suficient de bine?
În acelaşi timp, tânăra generaţie de cititori este dispusă să cumpere cărţi electronice pe care să le citească pe telefoanele inteligente, pe tablete sau pe dispozitive speciale precum Kindle. Se poate spune însă că editurile au ucis formatul electronic în România. Cărţile digitale sunt greu de găsit în limba română, iar cele existente au de multe ori limitări tehnice.
Editurile s-au temut de piraterie şi, spre bucuria lor, răspândirea cărţilor electronice s-a plafonat şi în restul lumii. Însă o analiză realizată de Digital Book World, pe baza unor modele teoretice dezvoltate de Steven Sinofsky, un fost director de la Microsoft, piaţa cărţii va avea aceaşi soartă ca piaţa muzicii. Inevitabil va trebui să facă pasă spre formatul electronic. Un pas pe care vor trebui să îl facă şi editurile din România, în ciuda fricii lor de piraterie. Şi-o pot învinge gândindu-se că cele 20.000 de cărţi în limba engleză cumpărate de cititorii români purteau fi foarte uşor descărcate de pe site-urile de torrente în format electronic. Şi totuşi, cititorii au preferat să dea bani pe ele.